 Tot Neamtu-i calic
Dupã datele furnizate de Institutul National de Statisticã si Banca Nationalã a României, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este cea mai sãracã regiune din cele 8 existente ale tãrii.
Regiunea Nord-Est (Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, Bacãu si Vaslui) are cel mai scãzut nivel al Produsului Intern Brut (PIB) si o ratã a somajului peste media pe tarã.
În iulie 2006, nivelul PIB pe cap de locuitor în Regiunea Nord-Est era de 3.092 euro, în timp ce în regiunea Vest (Arad, Timis, Caras-Severin si Hunedoara) era de 4.823 euro.
Rata somajului în judetul Neamt era în iulie 2006 de 5,2% fatã de 2% cît era în Timis, situîndu-ne pe locul 18 pe tarã.
Salariul net în Neamt a fost de 619 RON în iulie 2006, situîndu-ne pe ultimul loc în Regiunea Nord-Est, chiar dupã Vaslui, si pe locul 39 pe tarã, dupã noi situîndu-se doar Vrancea si Maramures.
Populatia din judetul Neamt avea în iulie 2006 un grad înalt de îndatorare, de 18%, situîndu-ne pe locul 7 pe tarã, singura consolare fiind cã populatia din Mehedinti are cel mai înalt grad de îndatorare, de 27%.
La polul opus, se situeazã Timisul, Bacãul, Sibiul si Aradul cu doar 12% îndatorare.
Situatia în care se gãseste judetul Neamt dovedeste cã activitatea nu este orientatã cãtre dezvoltarea industriei, ci mai mult cãtre afaceri ocazionale, pe termen scurt. Cum ar fi, de exemplu, schimbarea masivã a bordurilor si pavelelor, la fiecare 4 ani.
Soarta sfeclei de zahãr
Este un subiect în dezbatere, la care toti trebuie sã ne „dedulcim“ pînã nu devine extrem de amar.
În jurul anilor 80, în statele Uniunii Europene s-au înregistrat mari stocuri de zahãr, ca urmare a unor recolte succesive de exceptie la sfecla de zahãr.
S-a pus pentru prima datã problema acordãrii unor subventii pentru fermieri, pentru a-si diminua productia.
Paralel, s-a constatat cã este mai ieftin sã produci zahãr rafinat din zahãr brut importat din zona Asia-Caraibe-Pacific .
În acest context, politicienii europeni au decis rescrierea politicii de productie a zahãrului pe baza importului, în dauna utilizãrii autohtone.
Acest lucru se va realiza prin plafonarea productiei interne, prin descurajarea culturilor de sfeclã de zahãr, tocmai acum cînd guvernele au început sã acorde subventii pentru culturi.
Descurajarea se va manifesta prin limitarea productiei fabricilor de zahãr, acordînd acestora compensatii bãnesti, lãsînd la mîna acestora pe producãtorii de sfeclã de zahãr.
România consumã anual 550 mii de tone de zahãr, din care 1/5 provine din import.
Impactul major, determinat de aderarea la UE, va fi în momentul cînd se va restrînge productia internã de zahãr, micsorînd productia de sfeclã de zahãr în Transilvania si jumãtatea Moldovei, începînd cu Neamt si Bacãu si terminînd cu Bucovina.
Politica de descurajare a producãtorilor de sfeclã de zahãr se întinde pe urmãtorii cîtiva ani. Dacã în Uniunea Europeanã, producãtorii de sfeclã de zahãr primeau pînã acum 47 de euro pentru o tonã adusã la fabricã, din anul 2009 acestia vor primii doar 26,3 euro pe tonã.
Aceste reduceri vor fi compensate de stat prin subventii acordate direct producãtorului de sfeclã.
Pentru cultivatorii de sfeclã maghiari se preconizeazã cã vor primi o subventie de 630 euro la hectar, în Portugalia aceasta ajungînd la 900 euro.
În România se estimeazã pentru început o subventie de circa 412-415 euro pe tona de sfeclã adusã la poarta fabricii.
Pentru anul 2007, Ministerul Agriculturii ar trebui sã aloce ce cote de zahãr trebuie sã producã fiecare fabricã, iar fabricile ar trebui sã-si întocmeascã contractele cu producãtorii de sfeclã.
Nenorocirea este cã pînã acum fabricantii si fermierii români nu stiu încã pe ce cote se pot baza pentru anul viitor.
Pentru a-si restrînge activitatea, fabricantii de zahãr vor primi circa 700 de euro pe tona de zahãr ca despãgubire, din care 280 euro ar trebui sã ajungã la fermier pe baza contractelor ce trebuiesc încheiate cu ei. Acest lucru ar putea fi o mare afacere pentru fabricantii de zahãr din România, din care fermierii se vor dedulci în limitele bunãvointei celor dintîi.
Pînã atunci fabricile si fermierii asteaptã alocarea cotelor, iar Ministerul Agriculturii nu s-a hotãrît dacã o va face cu spagã sau fãrã.
|
Autentificare
