SABIE DE 3.500 DE ANI
• un locuitor din comuna Piatra Soimului a fãcut, absolut întîmplãtor, o descoperire de o mare valoare istoricã si stiintificã • o superbã sabie, fãuritã cu vreo mie cinci sute de ani înainte de Hristos, este una din cele mai elocvente si mai bine conservate mãrturii asupra epocii bronzului • multe teorii istorice ar putea fi detaliate sau contrazise • Pentru Constantin Dogaru, din Piatra Soimului, ziua de sîmbãtã, 2 decembrie 2006, trebuia sã fie una ca oricare alta. La sfîrsit de sãptãmînã, gospodarul a început sã trebãluiascã si sã punã în rînduialã vita de vie din grãdinã. Sãpînd la rãdãcinile butucilor pentru a primeni pãmîntul ce asteaptã binecuvîntarea zãpezilor, a simtit scrîsnetul hîrletului ce întîlnise fierul. Ceea ce a ridicat de sub brazdã, însã, era ceva cu totul deosebit. O sabie scurtã, cu o lungime de 57 centimetri, cizelatã cu migalã, vedea lumina dupã aproape trei mii cinci sute de ani de adãstare în tãrna si întunericul istoriei. Dar descoperirea a ajuns si la urechile politistilor, într-un comunicat de presã emis de Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt, specificîndu-se cã descoperitorul a încercat sã vîndã valorosul obiect.
ÃŽn legãturã cu aceastã fortuitã descoperire, Directorul Directiei pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural National a judetului Neamt, Adrian Alui Gheorghe, a precizat: „E un obiect extrem de valoros. ÃŽn prima fazã, cetãteanul a încercat sã vadã dacã piesa nu e cumva din material pretios, apoi a procedat legal, pentru cã s-a adresat Complexului Muzeal Judetean Neamt si politiei din comunã. Pe baza protocolului încheiat între Ministerul Culturii si Politia Românã, organele specializate din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie s-au implicat imediat si obiectul a fost depus, în final, la Muzeul de Istorie din Piatra Neamt. El se aflã în expertizã de specialitate. Conform legii în vigoare, cel care gãseste întîmplãtor un obiect important poate fi premiat cu pînã la patruzeci si cinci de procente din valoarea piesei. Dincolo de valoarea materialã rãmîne, însã, valoarea moralã, care este mult mai importantã.“
„Este echivalentul unui sceptru“
Cel mai avizat sã ofere detalii suplimentare despre descoperire este directorul Complexului Muzeal Judetean Neamt, Gheorghe Dumitroaia: „Este vorba despre o armã care, cu sigurantã, nu este una comunã. A apartinut unui sef militar, unui conducãtor al unei comunitãti din zonã. ÃŽn afarã de utilitatea unei astfel de arme, este vorba si de prestigiul unei piese deosebite. ÃŽn afarã de duritatea si soliditatea armei, ies în evidentã reprezentãrile absolut superbe care sînt încrustate pe ea. Sînt realizate niste decoruri foarte, foarte fine, triunghiuri hasurate, linii punctate, acolade, grupuri de linii paralele, circulare, care înconjoarã în mai multe registre mînerul.
Cu o astfel de piesã, nu se tãia papura sau lãstãrisul ci era, pur si simplu, echivalentul unui sceptru. Este datatã cu cea mai mare sigurantã la mijlocul mileniului doi înainte de Hristos si cred cã apartine comunitãtilor Costisa din zona noastrã. Deci o culturã a epocii bronzului care îsi are si originile si legãturile cu multe din culturile contemporane din Transilvania.
O piesã asemãnãtoare a fost descoperitã undeva la Apa, în judetul Satu Mare, o alta existã la Oradea si una în Ungaria.“
Conexiuni inevitabile
Despre importanta acestei descoperiri, în contextul planului general istoric privind perioada epocii bronzului, si despre teoriile care pot fi initiate, dezbãtute si sustinute, Gheorghe Dumitroaia a subliniat: „Este cunoscutã mobilitatea locuitorilor epocii bronzului. E vorba de populatii care se ocupau mai cu seamã cu pãstoritul, populatii rãzboinice. Chiar în preistorie, legãturile erau intense între comunitãti si schimburile erau rãspîndite. Ne propunem ca, în primele trei luni ale anului viitor, sã facem o cercetare minutioasã a literaturii de specialitate, pentru a vedea care sînt legãturile cunoscute între zona noastrã si cea a Crisanei, de unde provin celelalte piese, si vom vedea si celelalte conexiuni care pot fi analizate, dintre zona originarã si zona noastrã. Astfel, vom putea urmãri transferul, migrarea, drumurile folosite de cãtre populatiile respective, schimburile de mãrfuri si celelalte legãturi care au existat între comunitãtile de o parte si de cealaltã a Carpatilor.
Ceea ce este important pentru zona noastrã e faptul cã aceste comunitãti se gãsesc mai cu seamã în zona supcarpaticã, în preajma izvoarelor de apã sãratã“.
Politistii nemteni sustin, printr-un comunicat al biroului de presã, cã omul a încercat sã vîndã obiectul. Odatã primitã informatia cã o persoanã necunoscutã încearcã sã comercializeze, în Piatra Neamt, o sabie veche, oamenii legii au început sã facã cercetãri. Au stabilit cã este vorba despre Dogaru. Însotiti de un reprezentant al Directiei Judetene pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural National, ei s-au deplasat în localitate, unde s-au întîlnit cu acesta. Bãrbatul le-a spus politistilor cã, în timp ce sãpa în grãdina din spatele casei, la o adîncime de aproximativ 40 de centimetri, a gãsit o sabie, pe care a vrut sã o valorifice. Sabia este acum depusã la Complexul Muzeal Judetean Neamt, pentru expertizare si evaluare.
|