Punctul pe „I“: „Zilele Creangã“ sînt numãrate
An de an consemnãm cu jale o participare tot mai scãzutã, tot mai palidã, la omagierea marelui povestitor Ion Creangã. Casa Memorialã gãzduieste, în decembrie, cam aceiasi oameni, cam aceleasi manifestãri, cam aceleasi cuvîntãri. Prea multe moase riscã sã lase copilul cu buricul netãiat, ceea ce se cam întîmplã acum si cu „Zilele Creangã“, unde o groazã de organizatori se înghesuie, care mai de care, la coliva povestitorului.
Am numãrat, în acest an, 3 humulesteni si sase tîrgnemteni prezenti la Casa Creangã, exceptînd copiii si cadrele didactice „convocate“ pentru decor.
De cîtiva ani, sãrbãtoarea nu mai este a Humulestiului, nu mai este nici a Tîrgului, pur si simplu niste domni mari din Iasi se întîlnesc cu niste domni mari din Piatra Neamt, se filmeazã, se fotografiazã, se pupã, se cinstesc...
Dacã nu se întîmplã ceva, o schimbare beneficã cel putin în ceea ce priveste atragerea participantilor la manifestare, „Zilele Creangã“ sînt numãrate sau riscã sã devinã o sãrbãtoare privatã. Deocamdatã, este finantatã din bani publici, iar onoratul public lipseste cu desãvîrsire, ceea ce ar trebui sã dea de gîndit celor 7 organizatori care au mai bifat o „actiune“ în planul de activitate. Pãcat!
|