REMEMBER: Revolutia la Roman

• momentele fierbinti din decembrie 1989 au fost rememorate de participantii romascani • profesorul Aurel Barnea a filmat clipele ĂŽn care o parte dintre locuitorii municipiului s-au revoltat ĂŽmpotriva comunismului • „ĂŽmi dau seama cĂŁ am fost un prost si nu a meritat sacrificiul, ca un grup de profitori sĂŁ facĂŁ averi“, spune un revolutionar din Roman, ĂŽmpuscat la Televiziune •

Amintirile celor 23 de revolutionari romascani sĂŽnt ĂŽncĂŁ vii, ĂŽn ciuda scurgerii a 17 ani de la evenimentele din decembrie 1989. Desi nu mai au un sediu propriu, acestia continuĂŁ sĂŁ se mai ĂŽntĂŽlneascĂŁ, cu diverse prilejuri, depĂŁnĂŽnd amintiti ale zilelor fierbinti de atunci, dar mai ales plĂŽngĂŽndu-se de marginalizarea la care sĂŽnt supusi. Vicepresedintele Asociatiei Revolutionarilor „22 Decembrie 1989“, Dorel NĂŁstase, sef al Serviciului de ApĂŁrare CivilĂŁ din PrimĂŁria Roman, rĂŁmĂŽne „cureaua de legĂŁturĂŁ“ dintre revolutionari. „În scriptele noastre au rĂŁmas, ĂŽn prezent, 23 de membri, doi dintre revolutionari trecĂŽnd ĂŽn lumea celor drepti, ĂŽn ultimii ani, unul ĂŽn urma unui atac de cord, iar celĂŁlalt din cauza complicatiilor fĂŁcute ĂŽn urma unui diabet zaharat. Printre membrii asociatiei avem opt rĂŁniti ĂŽn Revolutie, la Bucuresti, Cluj, Iasi si Focsani. Din pĂŁcate, din cauza viciilor organizatorice, nu am reusit sĂŁ preschimbĂŁm, conform modificĂŁrilor la Legea 42, a revolutionarilor, nici un certificat. Se stie cĂŁ am fĂŁcut contestatii si chiar o sesizare la Strassbourg, privitoare la modul de preschimbare a certificatelor“, a declarat Dorel NĂŁstase. Acesta a declarat cĂŁ, la Roman, ĂŽn 22 decembrie 1989, ĂŽn jurul orelor 13, romascanii au iesit si ei ĂŽn stradĂŁ, dupĂŁ ce au urmĂŁrit la televizor fuga lui Ceausescu. „Prim secretar pe atunci era Ioan Apetrei. O parte din salariatii primĂŁriei au fugit, o altĂŁ parte au rĂŁmas ĂŽn institutie, printre ei numĂŁrĂŽndu-mĂŁ si eu. Au fost momente dificile, mai ales pentru a opri grupul de tineri care intraserĂŁ ĂŽn institutie si ĂŽncepuserĂŁ sĂŁ distrugĂŁ o parte dintre bunuri. Atunci a apĂŁrut grupul de revolutionari, care s-a organizat ĂŽn holul sediului administratiei. Toti sĂŽntem de acord cĂŁ, la Roman, printr-o bunĂŁ organizare, s-au putut opri evenimentele sĂŽngeroase“, ĂŽsi aminteste Dorel NĂŁstase.

Revolutia romascanĂŁ, filmatĂŁ

Spusele acestuia au fost sustinute si de profesorul Aurel Barnea, care a pĂŁstrat imortalizate, pe peliculĂŁ, momentele din decembrie 1989. Acesta si-a amintit cĂŁ, pe data de 22 decembrie, ĂŽn jurul orei 12.20, dupĂŁ ce a vĂŁzut la televizor fuga dictatorului cu elicopterul de pe sediul Comitetului Central, a avut inspiratia sĂŁ scoatĂŁ douĂŁ boxe pe balconul apartamentului sĂŁu, de pe Bulevardul Nicolae Titulescu. „În scurt timp, lumea a ĂŽnceput sĂŁ se adune ĂŽn stradĂŁ. Erau peste 150 de oameni. Am luat camera de luat vederi si, ĂŽmpreunĂŁ cu sotia si multimea adunatĂŁ ĂŽn stradĂŁ, ne-am ĂŽndreptat spre Piata «Roman-VodĂŁ». Pe drum, un cunoscut mi-a atras atentia cĂŁ este periculos sĂŁ filmez, pentru cĂŁ as putea fi ĂŽmpuscat. Am ajuns la primĂŁrie, unde grupul de revolutionari se organizase. Am vĂŁzut printre ei pe doctorul Octavian CĂŽrstea, pe colonelul Marcel Galic, de la MApN, pe asistentul Piu Costea, pe colonelul Preda, de la GĂŁrzi Patriotice, unul dintre cei rĂŁspusi recent de boalĂŁ, si pe profesorul Mihai Andone. Am ĂŽnceput din nou sĂŁ filmez si mi-a venit ideea de a mĂŁ urca pe platforma blocului de la «Femina», de unde aveam o vedere a tot ceea ce se ĂŽntĂŽmpla ĂŽn piatĂŁ, unde continua sĂŁ se adune multimea, ĂŽn grupuri compacte. Acestea veneau de acum de pe platformele industriale, de la ITR, IMR, Platforma ChimicĂŁ, de la Smirodava. Se rupeau lozincile de pe Casa de CulturĂŁ, se aruncau portretele dictatorilor, dar si dosare si obiecte. Eu am continuat sĂŁ filmez. La un moment dat, doi pusti au urcat la mine, sĂŁ mĂŁ anunte cĂŁ mĂŁ cautĂŁ «doi nene» ĂŽn haine de piele. În acel moment am avut inspiratia sĂŁ scot caseta pe care filmasem si s-o dau sotiei, sfĂŁtuind-o sĂŁ rĂŁmĂŽnĂŁ cĂŽt mai departe de marginea terasei. În scurt timp, cei doi s-au apropiat si mi-au cerut sĂŁ predau caseta. Am spus cĂŁ le-o dau, dar sĂŁ fie atenti cĂŁ nu o vor putea citi fĂŁrĂŁ mine, pentru cĂŁ este filmatĂŁ pe o camerĂŁ performantĂŁ si se autodistruge dacĂŁ este introdusĂŁ ĂŽn altĂŁ camerĂŁ. Am mai rĂŁmas pe acoperis, fĂŁrĂŁ sĂŁ mai filmez, vreo 15 minute, pentru cĂŁ ĂŽmi era fricĂŁ sĂŁ cobor. DupĂŁ aceea m-am dus la primĂŁrie, unde comanda era luatĂŁ de generalul Luncan. I-am relatat cele ĂŽntĂŽmplate, i-am spus cĂŁ pe unul din cei doi ĂŽl stiam ca ocupĂŽndu-se de ipsoserie si l-am rugat sĂŁ mĂŁ ajute sĂŁ recuperez caseta, lucru care s-a si ĂŽntĂŽmplat“, a spus Aurel Barnea. Acesta a primit ĂŽn FSN ĂŽnsĂŁrcinarea de a se ocupa de tineret si de statia radio, prin care se transmiteau comunicatele oficiale. Profesorul, acum pensionar, ĂŽsi mai aminteste douĂŁ momente la care a participat, respectiv tĂŁierea legĂŁturilor telefonice ale SecuritĂŁtii de la Palatul Telefoanelor si dintr-un oficiu al Hotelului, de unde detine si fotografii. Dintre cei care au fĂŁcut parte din FSN-ul local cĂŽtiva au avut ulterior parte de ascensiune politicĂŁ, printre care avocatul George Stancov, fost deputat PD si ambasador ĂŽn Mexic, doctorul Cristian RĂŁdulescu si astĂŁzi parlamentar PD de Vaslui si fostul director al SRI, Alexandru Radu Timofte. În rest toti sĂŽnt oameni obisnuiti care si-au pĂŁstrat profesiile.

Erou ĂŽn uitare

Printre revolutionarii rĂŁniti, din Roman, este si Alexandru Zaharia, ĂŽmpuscat ĂŽn rotulĂŁ, la Televiziune. BĂŁrbatul a suferit pĂŽnĂŁ ĂŽn prezent 18 interventii chirurgicale dificile. În urmĂŁ cu 17 ani, acesta era salariat la CFR si ĂŽsi aminteste cu groazĂŁ de ultimii ani, plini de umilinte, ai dictaturii. Acesta a declarat cĂŁ nu a ezitat o clipĂŁ sĂŁ se urce ĂŽn tren si sĂŁ coboare ĂŽn Gara de Nord, din Bucuresti, ĂŽmpreunĂŁ cu oameni din toatĂŁ tara, veniti ca voluntari. „Ne-a luat ĂŽn primire un colonel ĂŽn Gara de Nord, care ne-a dat arme, mie si altor sapte voluntari, care aveam la noi acte de identitate. Am fost ĂŽmpuscat ĂŽn rotulĂŁ ĂŽn ziua de 23 decembrie, la ora 23.30. Am stat ĂŽn comĂŁ 18 zile, iar ai mei au fost anuntati cĂŁ am murit, prin Consiliul Popular de la Trifesti, localitatea mea de bastinĂŁ. M-au dus la Spitalul Grivita. În prezent, am o anchilozĂŁ de sold, din cauzĂŁ cĂŁ am avut femurul ciuruit. Am rĂŁmas cu un picior mai scurt, nu mĂŁ pot deplasa. Am primit doar o decoratie de «Participant la Victoria Revolutiei». Acum, din pensia de invaliditate, de 21 de milioane, abia mĂŁ descurc, dupĂŁ ce-mi achit ratele la bĂŁnci. Am patru copiii, pe care i-am sprijinit sĂŁ ĂŽnvete. Sotia este casnicĂŁ. CĂŽnd vĂŁd ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ ĂŽn tara asta ĂŽmi dau seama cĂŁ am fost un prost si cĂŁ nu a meritat sacrificiul ca un grup de profitori sĂŁ facĂŁ averi si la noi nici mĂŁcar sĂŁ nu se uite ĂŽntr-un spital. SĂŁ nu-i vĂŁd ĂŽn ochi pe ticĂŁlosii ĂŁstia, care au adus tara ĂŽntr-un asemenea hal“, a spus, revoltat, Alexandru Zaharia.
FOTO: Sistemul de ascultare al SecuritĂŁtii, situat ĂŽn hotel