Presedintele, capra americanilor si varza ortodocsilor
Biserica Ortodoxã Românã (BOR) priveste noua Lege a cultelor ca pe propria victorie si o apãrã de criticile si acuzatiile venite din partea organizatiilor neguvernamentale din tarã, dar mai ales de cele formulate de institutii occidentale influente. Legea cultelor a fost adoptatã pe neasteptate de Parlament la mijlocul lunii decembrie, iar presedintele Bãsescu s-a grãbit sã o promulge înainte de Anul nou, desi primise avertismente serioase chiar dinspre Washington. Reprezentanti ai Comisiei Statelor Unite pentru Securitate si Cooperare în Europa, o institutie mai cunoscutã sub denumirea de Comisia Helsinki i-au trimis sefului statului o scrisoare în care îsi exprimau îngrijorarea privind „gravele neajunsuri“ ale noii legi, îndemnîndu-l sã o retrimitã spre dezbatere Parlamentului.
Traian Bãsescu fie nu a luat în serios avertismentul congresmenilor americani, fie a fost prost sfãtuit de consilierii sãi de la Cotroceni, fie a vrut sã facã un cadou înaltilor prelati pe care nu i-a prea luat în serios cînd se afla în opozitie si de care ar putea avea nevoie în bãtãliile sale viitoare.
Legea cultelor pune de-acum în discutie orice carte, piesã de teatru, declaratie publicã sau comentariu care are vreo legãturã cu Biserica. Articolul 13 al Legii interzice „orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defãimare si învrîjbire religioasã“, fiind în acelasi timp interzisã explicit „ofensa publicã adusã simbolurilor religioase“. Libertatea religioasã este de fapt pusã sub semnul întrebãrii fiindcã orice opinie despre un cult sau altul ar putea fi taxatã drept ofensã. Astfel, punerea în discutie a cazului de la Tanacu unde a fost omorîtã în chinuri o cãlugãritã sub oblãduirea BOR, a dosarelor de securitate ale înaltilor ierarhi, precum si a legãturilor ciudate dintre acestia si Gigi Becali intrã sub incidenta legii.
Dincolo de aceste încãlcãri ale dreptului la opinie, ceea ce ar putea sã-i deranjeze cel mai mult pe oficialii americani sînt atît prevederile referitoare la înregistrarea noilor culte care au fost concepute intentionat pentru a descuraja aparitia altor comunitãti religioase, cît si a discriminãrilor care se fac prin lege între cultele traditionale si celelalte. Este vorba mai ales despre baptisti care sînt, de pildã, majoritari în Congresul Statelor Unite.
Odatã cu promulgarea Legii cultelor, e posibil ca presedintele Bãsescu sã-si fi fãcut noi prieteni printre ierarhii BOR si printre ortodocsistii de ocazie, dar în acelasi timp e posibil ca seful statului sã-si piardã prieteni mai de nãdejde, cum sînt politicienii influenti de la Washington. Seful statului a avut curajul sã intre în conflict cu Biserica Ortodoxã, pozînd în liderul politic modernizator într-o perioadã cînd era hãrtuit de guvernarea Nãstase, de aceea este cel putin neasteptatã cãderea sa în capacana ortodoxismului nationalist, mai cu seamã cînd acest lucru ar putea pune la îndoialã bunele sale intentii pe axa România-SUA. Traian Bãsescu putea sã refuze promulgarea si sã retrimit legea în Parlament, fãcînd astfel un gest de curtoazie fatã de prietenii sãi de peste ocean. Legislativul oricum nu ar fi modificat-o, iar potrivit Constitutiei, presedintele era obligat sã o promulge dupã ce o primea din nou. În acest fel, putea împãca si capra americanilor si varza BOR.
|