 Culturile agricole, în pericol din cauza secetei
• iarna secetoasã pune sub semnul întrebãrii productiile de grîu si rapitã • culturile de toamnã au rãsãrit neuniform si nu au avut conditii prielnice de dezvoltare • ciresii au dat sã înmugureascã • „dacã de acum ar începe iarna adevãratã, putem spune cã nu vor fi probleme prea mari“, spune Liviu Bumbu, directorul DADR Neamt • Agricultorii din judetul Neamt riscã sã-si vadã culturile de grîu si rapitã calamitate din cauza iernii secetoase. Temperaturile mult prea ridicate pentru acest sezon, dar si lipsa precipitatiilor fac ca întregul circuit al plantelor sã fie dat peste cap, punînd în pericol recoltele din acest an. Specialistii din agriculturã spun cã mai toate culturile de toamnã dau semne cã ar fi compromise, cel mai evident fiind faptul cã plantele au rãsãrit neuniform pe suprafete întinse. Este posibil ca sãmînta de grîu sã fie putrezitã în sol, dupã ce a avut putinã umezealã, dar nu suficientã umiditate pentru încoltire. Sansele de compromitere a recoltei sînt mai mari în cazul în care însãmîntãrile s-au fãcut la timp, exact în perioada optimã. „La culturile de grîu si orz nu sînt alte probleme decît seceta. Ca urmare a lipsei de ploi sau ninsori, culturile de toamnã au rãsãrit neuniform si nu s-au dezvoltat asa cum trebuie. Au fost afectate pînã si frunzele plantelor. Sperãm ca frigul din ultimele zile sã aducã si precipitatii si sã rezolve situatia. Dacã de acum începe iarna adevãratã, putem spune cã nu vor fi probleme prea mari“, a declarat Liviu Bumbu, directorul Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã Neamt.
În judetul Neamt sînt 21.650 de hectare cultivate cu cereale boabe, din care 19.882 de hectare sînt cu grîu. Dacã recolta va fi compromisã, vor apãrea reactii în lant, prima fiind cresterea automatã a pretului la grîu. De aici pînã la majorarea pretului la fãinã si, implicit, al pîinii nu mai este decît un pas mic.
Rapita, compromisã
Grîul si orzul nu sînt singurele culturi care au probleme din cauza iernii prea blînde. ÃŽn pericol este si cultura de rapitã. Aceastã plantã oleaginoasã se situeazã pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, la care se adaugã si valoarea furajerã a rapitei, precum si faptul cã este o excelentã plantã meliferã (asigurã cam 50 de kilograme de miere pe hectar). Productia se aflã, însã, în pericol, deoarece pe cele 4.007 hectare semãnate la timp în Neamt, rapita s-a lãsat „amãgitã“ de vreme si a dat semne de crestere. „Problema mare ar fi pentru rapitã care, din cauza temperaturilor nu foarte scãzute, a avut o tendintã evidentã de a se dezvolta“, a explicat Liviu Bumbu. Seceta a afectat si cele 976 de hectare cultivate cu orz. „Cel mai mare pericol ar fi, însã, ca plantele sã intre în iarnã necãlite. ÃŽn mod normal, trebuie sã vinã un frig aprig, dupã care sã se încãlzeascã putin, astfel încît plantele sã se adapteze la temperaturi scãzute. Dacã nu se întîmplã asa, iar frigul va veni deodatã, ori deloc, vom avea probleme mari. ÃŽn ultimele zile, a dat un pic frigul si sperãm sã avem parte si de precipitatiile necesare“, a mai spus directorul DADR Neamt.
„Un copac cu flori“ în plin decembrie
Dacã sectorul de culturi de cereale boabe sau cel de oleaginoase mai au scãpare prin precipitatii, temperaturile mult prea ridicate pentru o iarnã obisnuitã au fost pe punctul de a provoca o surprizã pomicultorilor. Directorul Directiei Agricole, Liviu Bumbu, spune cã s-au înregistrat „semnale neplãcute“, mugurii de cires si visin dînd semne cã vor sã plesneascã. Pornirea bruscã si prematurã a mugurilor a fost stopatã de cele cîteva zile geroase, însã pomicultorii tot nu pot rãsufla usurati. „Dacã vor cãdea precipitatii în scurt timp, s-ar putea sã se mai schimbe situatia. Abia atunci am putea afla dacã si în ce proportie au fost compromise culturile. Din experienta anilor trecuti, deocamdatã nu putem vorbi de pierderi evidente. Vor fi, însã, pierderi de productie. Spre exemplu, dacã se respecta tehnologia si nu apãreau probleme, am fi ajuns la sapte mii kg de boabe de grîu la hectar. Acum, este posibil sã avem cinci mii sau sase mii kg de boabe de grîu. ÃŽn situatia de fatã, productia este afectatã, iar potentialul poate scãdea“, a mai spus Liviu Bumbu. Toate acestea, concluzioneazã directorul DADR, dovedesc încã o datã necesitatea încheierii asigurãrilor pentru culturile agricole. ÃŽnsã, si aici situatiile diferã. Multi dintre agricultorii care îsi fac griji pentru culturi riscã sã nu primeascã nici un leu ca despãgubire, în caz cã recoltele le vor fi compromise. Asta nu pentru cã nu si-ar fi asigurat recoltele, desi sînt si astfel de situatii, ci pentru cã existã mai multe tipuri de asigurãri practicate de firme. Unele, spre exemplu, despãgubesc doar valoarea cheltuielilor pentru pregãtirea recoltei, ori pe cele pentru recoltãri, iar nu recolta estimatã.
|
Autentificare
