Embargo pe brĂŽnzĂŁ

• integrarea ĂŽn UE ĂŽi alungĂŁ din piete pe micii producĂŁtori agricoli • acestia nu mai au voie sĂŁ vĂŽndĂŁ ĂŽn piatĂŁ produse derivate din lapte, ouĂŁ, carne, peste, vĂŽnat • toate acestea le vor comercializa fie direct din gospodĂŁria proprie, fie prin centre si magazine autorizate sanitar-veterinar •

Aderarea României la Uniunea Europeanã impune noi reguli si norme În ceea ce Îi priveste pe micii producãtori agricoli. Reglementãri recente, apãrute În legislatia din domeniu, interzic acestora vinderea directã pe piatã a produselor de origine animalã. Cu alte cuvinte, În afarã de lapte, crescãtorii de animale care trãiesc de pe urma comercializãrii produselor pe care le obtin nu vor mai avea voie, ÎncepÎnd de mÎine, sã vÎndã În piatã produse lactate preparate de ei În gospodãrie, nici ouã sau carne de pasãre, peste, carne de vÎnat etc. Produse amintite vor putea fi comercializate direct din gospodãria proprie sau prin intermediul centrelor de prelucrare a laptelui, a magazinelor alimentare sau de desfacere, magazine mixte, carmangerii care vor exista În localitãtile de domiciliu sau În cele Învecinate. Totusi, În ultimele zile s-a vehiculat cã este posibil ca termenul limitã sã fie amÎnat, o decizie urmÎnd a fi luatã cÎt de curÎnd. Poate chiar mÎine sau pÎnã la sfÎrsitul sãptãmÎnii.Dar pentru a face produsele derivate din lapte, carne si chiar pentru a le vinde, aceste unitãti vor trebui sã fie autorizate de cãtre Directia Sanitar Veterinarã (DSV) Neamt.
Potrivit declaratiilor fĂŁcute de cĂŁtre doctor Constantin Lipan, director adjunct al DSV Neamt, se asteaptĂŁ, ĂŽncĂŁ, precizĂŁri referitoare aprobarea Normei sanitar veterinare si pentru siguranta alimentelor privind procedurile de ĂŽnregistrare a activitĂŁtilor de vĂŽnzare directĂŁ de produse primare, de vĂŽnzare cu amĂŁnuntul si de fabricare a alimentelor de origine animalĂŁ. Cert este cĂŁ ĂŽn pietele din judet vor fi comercializate doar produsele alimentare provenite de la unitĂŁti autorizate sanitar-veterinar, care respectĂŁ normele europene si pot exporta ĂŽn UE. Acestora li se adaugĂŁ produsele alimentare importate, dar si cele traditionale preparate ĂŽn gospodĂŁrii.
Numai cĂŁ, pentru a ĂŽnregistra un produs traditional, producĂŁtorul trebuie sĂŁ se pregĂŁteascĂŁ de un adevĂŁrat tur de fortĂŁ pe la institutiile statului. În primul rĂŽnd, acesta va trebui sĂŁ facĂŁ o solicitare scrisĂŁ cĂŁtre Directia AgricolĂŁ, ĂŽnsotitĂŁ de un „caiet de sarcini“ al produsului, ĂŽn care vor fi ĂŽnscrise reteta, ingredientele, modul de prezentare. UrmeazĂŁ verificĂŁrile la producĂŁtor acasĂŁ, o perioadĂŁ ĂŽn care responsabilii de la agriculturĂŁ delibereazĂŁ, iar abia apoi certificarea ca produs traditional. Pe de altĂŁ parte, micii producĂŁtori pot sĂŁ vĂŽndĂŁ ĂŽn pietele din judet anumite produse doar dacĂŁ ĂŽndeplinesc mĂŁsuri minimale de sigurantĂŁ alimentarĂŁ si sĂŽnt ĂŽnregistrati la DSV Neamt. Pentru asta, trebuie sĂŁ facĂŁ o solicitare scrisĂŁ si cĂŁtre DSV Neamt si sĂŁ fie luati ĂŽn evidentĂŁ ĂŽntr-un registru.

„De ce vor sĂŁ distrugĂŁ toate produsele naturale, pe care lumea le cautĂŁ si le cumpĂŁrĂŁ direct de la producĂŁtori ? “

Interzicerea vinderii directe pe piatĂŁ a produselor de origine animalĂŁ de cĂŁtre micii producĂŁtori stĂŽrneste nemultumiri ĂŽn rĂŽndul acestora. „DacĂŁ nu o sĂŁ mai avem voie sĂŁ venim ĂŽn piatĂŁ, ce o sĂŁ facem cu zecile de kilograme de brĂŽnzĂŁ pe care, deja, le-am preparat, doar nu o sĂŁ le aruncĂŁm. CĂŽnd se iau decizii de felul acesta, ar trebui sĂŁ fim anuntati din vreme, ca sĂŁ stim ce avem de fĂŁcut. Crestem animale si de pe urma lor trĂŁim noi si familiile noastre, dar pe de altĂŁ parte hrĂŁnim sute de familii din oras, care cumpĂŁrĂŁ sĂŁptĂŁmĂŽnal produsele noastre, pentru cĂŁ sĂŽnt multumite de calitatea lor. Asta este sursa noastrĂŁ de venit. La noi, lĂŽna oilor nu se vinde, pieile nu se vĂŽnd, trĂŁim numai din vĂŽnzarea laptelui si produselor pe care le facem din lapte“, a declarat Valeria Dominte, care locuieste ĂŽn Piatra Neamt, dar este originarĂŁ din Stefan cel Mare, unde are stĂŽnĂŁ si, de aproximativ 15 ani vine aproape zilnic ĂŽn Piata CentralĂŁ din oras, unde comercializeazĂŁ lapte si produse lactate.
„DacĂŁ ne scot de pe piatĂŁ si nu mai putem sĂŁ vindem produsele, o sĂŁ avem de suferit, nu o sĂŁ mai avem din ce trĂŁi. Eu vĂŽnd lapte, brĂŽnzĂŁ de vaci, smĂŽntĂŽnĂŁ, cas, telemea, urdĂŁ si lumea cumpĂŁrĂŁ de la mine pentru cĂŁ ĂŽi plac produsele mele. Nu ne ĂŽmbogĂŁtim ĂŽn nici un caz din vĂŽnzarea pe care o facem, cĂŁ nu ĂŽntotdeauna avem mare cĂŁutare. Dar din ce vindem, chiar dacĂŁ luĂŁm mai mult sau mai putin, mai plĂŁtim si noi impozite la stat, luminĂŁ, mai cumpĂŁrĂŁm ulei, zahĂŁr, pĂŽine. De ce dintr-o datĂŁ nu mai e bun ce vindem noi, cĂŁ doar avem certificat de la medicul veterinar din comunĂŁ, care aratĂŁ cĂŁ animalele noastre sĂŽnt sĂŁnĂŁtoase, iar produsele sĂŽnt bune. SĂŁ vinĂŁ la noi acasĂŁ cei din UE si dupĂŁ ce or mĂŽnca ce facem noi, atunci sĂŁ ne spunĂŁ cĂŁ nu e gustoasĂŁ si sĂŁnĂŁtoasĂŁ mĂŽncarea noastrĂŁ“, a declarat Elena Avarvarei, mic producĂŁtor din CrĂŁcĂŁoani.
„Muncim din noapte ĂŽn noapte ca sĂŁ crestem animale, am cumpĂŁrat unelte agricole ca sĂŁ putem sĂŁ facem agriculturĂŁ mai de calitate si la urmĂŁ nu avem din ce le achita si cu ce trĂŁi. Hrana animalelor costĂŁ foarte mult. TĂŁrĂŽta a juns la 7.000 de lei kilogramul, grĂŁuntele tot la fel si nu avem cum sĂŁ ne scoatem cheltuielile. Cresc ĂŽmpreunĂŁ cu familia mea 4 vaci, 80 de oi, cinci porci, pĂŁsĂŁri, iepuri si avem si cal. AdicĂŁ muncim, nu stĂŁm cu mĂŽinile ĂŽn sĂŽn. Acuma, probabil cĂŁ pe noi vor sĂŁ ne lase muritori de foame, dar de ce vor sĂŁ distrugĂŁ toate produsele naturale, ecologice, pe care lumea le cautĂŁ si le cumpĂŁrĂŁ direct de la producĂŁtori? Sau trebuie sĂŁ importĂŁm brĂŽnza mucegĂŁitĂŁ de la altii, cĂŁ e mai sĂŁnĂŁtoasĂŁ“, se ĂŽntreabĂŁ Ana Iacob, producĂŁtor particular din CrĂŁcĂŁoani.