Furtunã cu... pungi
• pietrenii care locuiesc în cartierul Vînãtori sînt disperati din cauza vecinãtãtii cu depozitul ecologic • vîntul puternic din ultimele zile le-a umplut curtile si grãdinile cu pungi de nylon • oamenii si-au adus aminte si de pãtaniile „de varã“: muste, ciori, mirosuri insuportabile • directorii de la Brantner vor sã mai înalte gardurile, iar problema ciorilor o va rezolva colectarea selectivã a deseurilor • Cele cîteva sute de familii care locuiesc în cartierul Vînãtori al municipiului Piatra Neamt au ajuns în pragul disperãrii din cauza neajunsurilor provocate de învecinarea cu groapa de gunoi a orasului. Probleme au fost si pînã acum, dar vîntul puternic din ultimele zile le-a pus capac. Oamenii s-au trezit, ieri dimineatã, sufocati de pungi de nylon, de celofane, de saci de plastic si ambalaje de napolitane. Iar sub razele soarelui de amiazã tronau clãdirile verde crud ale administrativului de la Brantner, masinile albe, nou-noute, parcate la adãpost si depozitul ecologic menit sã transforme municipiul Piatra Neamt într-unul european, curat si uscat.
Masini de... împrãstiat sacose
ÃŽn crucea zilei, drumul spre depozitul ecologic era foarte aglomerat. Masinile noi de salubrizare, cu soferii gãtiti în echipamentul verde fosforescent, pe care parcã îi auzeai fluierînd a voiosie si lipsã de griji, plecau spre oras. Camioane vechi, aducînd containere metalice mai mult sau mai putin goale, se apropiau de groapa ecologicã. Vechile „cutii“ din tablã, ruginite si îmbibate de mizerie dispar încetul cu încetul, fiind înlocuite de europubele moderne, pentru cã se doreste ca în localitate sã domine curãtenia. Numai cã nu întotdeauna se poate. Masina înmatriculatã cu numãrul NT-04-KED, de exemplu, numai grija curãteniei nu o avea. Din containerul metalic pe care îl ducea au zburat tot drumul mormane de pungi de nylon. Cele mai norocoase ajungeau pe parbrizul autoturismului din spate, celelalte - direct pe sosea, pentru ca de acolo sã porneascã spre cea mai apropiatã curte sau cel mai apropiat copac.
Hora pungilor
Din strada Gheorghe Doja, care duce la depozit si, implicit, la clãdirile administrative ale firmei Brantner Servicii Ecologice SA, se ramificã strada Mioritei, iar mai jos, aproape gard în gard cu depozitul - strada Ion Slavici. Mai sînt si strãdute, cum e Albinelor. Peisajul ieri era pitoresc: mii de metri pãtrati acoperiti cu pungi colorate, predominînd, însã, galbenul si albastrul. Copacii pãreau împodobiti de sãrbãtoare, însã nu cu globuri, ci tot cu nyloane. Vîntul n-a tinut cont de nimic, a luat pe sus tot ce a putut si s-a oprit cînd a vrut el. Curti, grãdini, copaci, strãzi, santuri sau terenuri pur si simplu, toate erau acoperite cu o mare masã de plastic. Iar deasupra se vedea o nouã turã, pungile întrecîndu-se în zbor cu cîrdurile de ciori omniprezente la groapa de gunoi. „Uitati ce mi-a fãcut! Acum cum sã le mai dau eu jos din copaci? Cã nici nu mã apropii bine si vîntul le ia pe sus si aduce altele. E plin de pungi. Nu mã descurc. Si mai sînt si cîinii de la groapã, care umblã pe unde vor. Am ajuns sã-mi fie fricã sã mã mai duc în grãdinã“, spune Olga Bîrdãhãneanu, singurã, pensionarã, bolnavã de cancer. „Permanent se întîmplã asta. Cum bate un pic vîntul, cum ne umple curtile si grãdinile de gunoaie. Iar acum, cã a bãtut puternic, e si mai rãu. Cred cã toate pungile astea sînt luate pe sus din depozitul cel vechi. Trebuia închis odatã pentru totdeauna, ca sã nu mai avem probleme. Am vrut sã vobim cu cei de la groapa de gunoi, dar la cine sã te duci, cã nici ei nu stiu care mai e sef acum“, spune si nea Istrate, care stã la cîteva case mai sus.
„Pute-a hoit“
„Veniti vara, sã vedeti atunci cum este. Cîte muste si ce mirosuri, cã nici nu poti sã respiri. Ar trebui ca noi, de aici, nici mãcar sã nu plãtim impozit pentru cîte necazuri avem din cauza gropii. Unde sã mergem sã reclamãm? Au mai fost oameni, au anuntat si nu s-a schimbat nimic“, îl completeazã o femeie oprindu-se din drumul ei. „Ce sã mai facem? Ce putem sã mai facem? Cu vîntãraia asta, s-au luat pe sus toate. Nu mai zicem nimic, tãcem si înghitim“, spune Maria Matei, care stã pe strada Mioritei, un pic mai departe de depozitul de gunoi, dar nu suficient. O vecinã, Ana Gîngã, o completeazã: „Ne-am învãtat. Avem noi vreo putere? Pînã acum nici container n-am avut, plãteam cãrutã sã ne ducã gunoiul la groapã. Acum, de bine, de rãu, ne-au pus un container din ãsta de tablã, dar tot nu putem arunca acolo, cã vin strãmutatii si îl umplu. Cînd am vrut sã arunc si eu, un bãiat mi-a zis «ciocu' mic» si nu m-a lãsat. Asta e. Mai rãu e vara, cã nu poti lãsa un geam deschis din cauza mirosului. Pute-a hoit. Te sufocã, pur si simplu“.
Vîntu-i vinovat
Directorul economic al firmei Brantner Servicii Ecologice la Piatra Neamt s-a arãtat plin de compasiune si întelegere pentru pietrenii cu care se învecineazã sediul firmei de salubritate. Din cauza vîntului, pungile au fost împrãstiate pe toatã suprafata depozitului, fãrã sã ocoleascã clãdirile ridicate pentru austrieci. „Pungile nu au cum sã provinã din depozitul vechi pentru cã acesta este acoperit, a fost închis. Este posibil sã provinã de la depozitul nou. Noi avem gard împrejmuitor, dar vîntul a fost puternic în aceste zile si pungile au fost ridicate la înãltimi mult mai mari decît gardul. ca o primã mãsurã, am fãcut un necesar de aprovizionare si vom cumpãra plasã, astfel încît sã mai înãltãm gardul cu unul - doi metri si sã împiedicãm împrãstierea deseurilor. Ajung si la oameni în curte sau în grãdinã, dar ajung si la noi, pentru cã noi avem sediul aici. Iar acum depozitul întreg a fost înecat în pungi, pentru cã bate vîntul foarte tare“, a declarat Tatiana Ciucanu.
Despre mirosuri, ciori si muste, directorul economic n-a avut de spus decît cã stie problema. Mãsuri ferme nu se pot lua. „ÃŽmpotriva ciorilor nu stiu ce s-ar putea face. La fel si cu mustele. Sperãm ca, odatã cu colectarea selectivã a deseurilor, dacã o vor respecta toti cetãtenii, în depozit vor ajunge numai deseurile inerte, care nu au miros si nici nu atrag insecte. Deseurile menajere fac asta, dar selectate corect vor putea fi transformate în compost si vor dispãrea aceste surse de infectie care îi nemultumesc pe cetãteni“, a mai spus Tatiana Ciucanu.
|