Autoritãtile nemtene fatã cu experienta europeanã
• revenit de la un simpozion organizat la Londra, prefectul Mocanu a declarat cã a rãmas impresionat modul în care abordeazã sefii comunitãtilor locale problemele cetãtenilor ÃŽntors dintr-o vizitã de douã zile la Londra, prefectul Toader Mocanu s-a arãtat foarte surprins de cît de atente sînt autoritãtile din alte state europene, atunci cînd vine vorba de rezolvarea problemelor cetãtenilor. Reprezentantul Guvernului în Neamt a participat în capitala Angliei, în zilele de 23 si 24 ianuarie, la un simpozion pe tema bunelor practici europene în dezvoltarea ruralã. Scopul acestei întîlniri a fost de a aduce proiecte rurale de succes din diferite tãri europene si de a facilita schimbul de experientã si de cunostinte.
Au fost prezentate proiecte din Danemarca, Finlanda, Franta, Germania si Suedia. „S-a organizat un tîrg expozitional în cadrul cãruia am avut ocazia sã obtinem materiale de informare utile, pe care le vom disemina cãtre autoritãtile abilitate din judet. Scopul acestei întîlniri a fost de a aduce proiecte rurale de succes din diferite tãri europene si de a facilita schimbul de experiente si de cunostinte. Au fost prezentate proiecte din Danemarca, Finlanda, Franta, Germania si Suedia. S-a organizat un tîrg expozitional în cadrul cãruia am avut ocazia sã obtinem materiale de informare utile, pe care le vom disemina cãtre autoritãtile abilitate din judet. Am stabilit contacte cu directorul executiv si presedintele Comisiei pentru Comunitãti Rurale. Eu si prefectul de Bacãu le-am lansat o invitatie oficialã de a vizita Regiunea Nord-Est si de a identifica posibile colaborãri“, a declarat prefectul Toader Mocanu.
Asociatia Satelor din Finlanda lucreazã la un proiect de formare de formatori pentru mediul rural, care vizeazã România si Bulgaria, fiind pusã în discutie posibilitatea implementãrii unui asemenea proiect în Regiunea Nord-Est. ÃŽn acest sens, judetele Bacãu si Neamt ar urma sã realizeze o analizã a nevoilor de dezvoltare ruralã la nivel european. „Am fost impresionat de cum abordeazã sefii comunitãtilor locale problemele cetãtenilor. ÃŽn Suedia, de exemplu, un tînãr de 15 ani voia sã se specializeze în domniul constructiilor, dar distanta dintre domiciliu si locul de specializare era de peste 80 de mile. Comunitatea localã s-a interesat cum poate fi ajutat copilul si a gãsit o solutie, astfel încît tînãrul s-a pregãtit în domeniul pe care si l-a ales. Am gãsit în acest exemplu distanta foarte mare la care ne situãm noi fatã de autoritãtile din Suedia. Tot la ei se acordã o importantã deosebitã comunitãtilor locale, grupate în 22 de regiuni, situate la distante foarte mari. ÃŽi preocupã extinderea retelelor de utilitãti si pentru solutionarea problemei a intervenit statul cu subventii. La noi, este necesarã o trecere de la imaginea nostalgicã si retrospectivã asupra spatiului rural înspre comunitãti rurale orientate spre viitor si dezvoltare. Impresionant este cît de asemãnãtoare sînt problemele si cît de diferite sînt solutiile gãsite, de aceea e important schimbul de bune practici. Acesta trebuie sã reprezinte un proces de învãtare si nu de transfer. Bunele practice trebuie contextualizate, adaptate nevoilor spatiului rural românesc. «Nu iei un model de pe raft si îl aplici!»“, a mai declarat prefectul Toader Mocanu.
|
Comentarii la acest articol: |
Ad�ugat de traktorist la data 30.01.2007 04:03 |
nea mocanel ,
ce ai vazut mataluta au fost in romania anilor 1970,1980. Acela e socialismul spre care aluneca Uniunea Sovietica Iuropeana.
In romanaia au fost demult astea, cind se construiau locuinte, se dadea in functiune intreprinderi, se faceau scoli, spitale , policlinici, canalizare, etc.
Finlanda este in cadere libera dpdv economic. Suedia a hotarit sa reduca taxele sui sa trimita trintorii la lucru. In franta a ramas cam la fel si cred ca iti amintesti de anul trecut rascoala repetentilor din franta care cereau sa fie angajati si tinuti la lucru desi nu valoreaza absolventul nici cit o ceapa degerata. A fost si la noi cind era " grija guvernului " pt cetatean.
Noi am fost acolo; in limbaj vulgar era numit socialism.
Ca are si socialismul partile bune. Se pot focaliza fonduri si preocupari. Partea proasta e ca nu mai progreseaza. Ai pierdut vrem |
|
|