Debut scriitoricesc: Luminita Ploaie, romancier de „Vis“
• lansarea volumui de prozã a juristei Luminita Ploaie a avut loc joi, la Biblioteca Kirileanu Sala cupolã a Bibliotecii „G.T. Kirileanu“ din Piatra Neamt a fost, joi dupã-amiazã, începînd cu ora 18, gazda unei noi manifestãri culturale - lansarea volumului de prozã al Luminitei Ploaie, „o persoanã decentã, amabilã, constiincioasã, jurist la Consiliul Judetean, care si-a gãsit si timp sã scrie o carte“, dupã cum a mãrturisit Constantin Bostan, directorul bibliotecii.
Un numãr apreciabil de oameni de culturã din urbea de sub Pietricica, precum si rude, colegi si prieteni de-ai autoarei au participat la eveniment. Prezentarea romanului a fost fãcutã de scriitorii Constantin Tomsa si Lucian Strochi, primii cititori si critici ai romanului Luminitei Ploaie, apãrut la Editura Nona si tipãrit la firma Autograf, într-o formã graficã deosebitã, copertile reprezentînd douã fotografii artistice ale lui Tudor Vladimir Panduru.
„Cu toate cã ne aflãm în fata unui debut literar, mie mi s-a pãrut cã ar fi un debut absolut, pentru cã, în ansamblu, cartea Luminitei Ploaie este o reusitã, fiind o exceptie fatã de ceea ce se scrie în ultimul timp, autoarea detasîndu-se total de poluarea pornograficã prezentã în mai toatã literatura acestor timpuri. E o exceptie frumoasã, e scrisã într-o limbã curatã, e plãcere sã o citesti. Romanul se poate înscrie mai degrabã în rîndul operelor literare clasice, în timp ce îl citeam, am gãsit o usoarã asemãnare cu stilul Hortensiei Papadat-Bengescu“, a subliniat Constantin Tomsa.
La rîndul sãu, Lucian Strochi, cel dintîi care a studiat romanul Luminitei Ploaie în manuscris si a hotãrît cã meritã publicat, fiind si autorul prefatei, a mãrturisit: „Prin acest «microroman», cum îmi permit sã numesc opera în stil clasic al Luminitei Ploaie si modernã prin numãrul redus de pagini si fãrã încãrcãturã polifonicã, ni se propune o carte de dragoste, refãcînd, prin personajele prezentate, cupluri celebre din literatura universalã. Autoarea ne propune si o solutie ineditã, demonstrînd cã în viatã omul poate iubi de douã ori. O datã la modul instinctual, iar a doua oarã se referã la o iubire absolutã, ce trebuie sã se finalizeze crestineste. Cartea Luminitei Ploaie ne lasã, la sfîrsit, într-o dilemã fãrã rãspuns. Rãspuns pe care îl vom descoperi, poate, într-un volum ce Luminita va urma sã-l scrie“.
Autoarea debutantã a mãrturisit în fata participantilor cã acest roman este efectul unui vis obsedant din copilãrie. „Am încercat sã scap de obsesii, sã privesc viata în ochi fãrã teamã si sã descopãr adevãratele valori. Am ajuns la pãrerea cã dacã avem rãbdare cu noi însine, putem descoperi cã sîntem minunati“.
|