Vulpile, spaima localnicilor de pe Valea Muntelui

• douĂŁ focare de rabie au fost semnalate recent ĂŽn localitĂŁtile Farcasa si Borca • ĂŽn ambele cazuri, sursele de aparitie a bolii au fost vulpile •

Reprezentantii Departamentului MedicinĂŁ PreventivĂŁ Neamt si cei ai Directiei Sanitar- Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Neamt sĂŽnt ĂŽn alertĂŁ din cauza unui potential focar de rabie semnalat ĂŽn Farcasa. Alarmarea a fost generatĂŁ de un sĂŁtean din respectiva localitate care s-a prezentat, ieri, la sectia Contagioase a Spitalului Judetean de UrgentĂŁ Neamt si a solicitat efectuarea tratamentului antirabic. Conform declaratiilor lui Viorel I., sĂŁteanul cu pricina, recent, acesta s-a trezit ĂŽn curte cu o vulpe care, probabil, ruptĂŁ de foame, a venit sĂŁ dea iama printre gĂŁini. Numai cĂŁ, spre nenorocul ei, a fost ĂŽncoltitĂŁ de cĂŽinele gospodarului, care a omorĂŽt-o. Tentat de blana frumoasĂŁ pe care o avea, sĂŁteanul a dus vulpea la un vecin pe care l-a rugat sĂŁ o ĂŽmpĂŁieze. Mihai T. a jupuit sĂŁlbĂŁticiunea, a golit-o de organe si a ĂŽmpĂŁiat-o. Despre toate acestea a aflat medicul veterinar Dorel Apalaghitei din circumscriptia sanitar-veterinarĂŁ din zonĂŁ, primarul comunei Farcasa, care a luat legĂŁtura cu cei doi gospodari si a fĂŁcut ancheta epidemiologicĂŁ. „Am mers acasĂŁ la cele douĂŁ familii si m-am interesat despre acel episod. Cei doi bĂŁrbati m-au asigurat cĂŁ nu au manevrat vulpea cu mĂŽinile goale, dar cĂŁ, neavĂŽnd la ĂŽndemĂŽnĂŁ mĂŁnusi, au utilizat niste pungi. M-am uitat atent la mĂŽinile lor, nu prezentau nici o leziune. Pentru cĂŁ vulpea este unul dintre animalele care poartĂŁ virusul rabiei, l-am convins pe gospodarul care s-a trezit cu ea ĂŽn curte, sĂŁ omoare cĂŽinele si sĂŁ ĂŽi dea foc. A fost, de asemenea, arsĂŁ si blana vulpii. Cel care se ocupĂŁ cu ĂŽmpĂŁiatul animalelor a luat toate mĂŁsurile de precautie, astfel ĂŽncĂŽt sĂŁ nu aibĂŁ probleme. Cu toate acestea, eu i-am sfĂŁtuit sĂŁ meargĂŁ la spital la Piatra Neamt si sĂŁ facĂŁ tratamentul profilactic al rabiei. Stiu cĂŁ astĂŁzi (ieri, 4 aprilie - n.r.) a mers la spital unul dintre ei si sĂŽnt sigur cĂŁ si celĂŁlalt va merge, ĂŽntelegĂŽnd cĂŁ este vorba despre siguranta sĂŁnĂŁtĂŁtii lui. Au fost luate toate mĂŁsurile necesare de lichidare a focarului, asa ĂŽncĂŽt sper sĂŁ nu fie probleme“, a declarat primarul Dorel Apalaghitei.
Medicul veterinar Constantin Lipan, directorul DSVSA Neamt, care a aflat de la reporterul Monitorului de Neamt despre focarul de rabie de la Farcasa, a precizat cĂŁ din moment ce medicul veterinar concesionar al zonei a luat mĂŁsurile care se impun pentru lichidarea focarului de rabie, nu mai este cazul sĂŁ intervinĂŁ si respectiva institutie.
Un alt focar de turbare a fost lichidat, recent, ĂŽn satul Sabasa din comuna Borca. Paznicii de vĂŽnĂŁtoare ai fondului cinegetic din respectiva localitate au gĂŁsit ĂŽn pĂŁdure cadavrele a douĂŁ vulpi. Acestea erau ĂŽngropate ĂŽn pĂŁmĂŽnt, la micĂŁ adĂŽncime, si au fost de fapt dibuite de cĂŽinii paznicilor de vĂŽnĂŁtoare. Constienti de riscul de turbare pe care ĂŽl prezintĂŁ animalele sĂŁlbatice si, cu precĂŁdere, vulpile, paznicii au scos cadavrele animalelor din pĂŁmĂŽnt, le-au pus ĂŽn pungi si, prin intermediul medicului veterinar din circumscritia sanitar-veterinarĂŁ din zonĂŁ, le-au trimis la laboratorul DSVSA Neamt, ĂŽn vederea efectuĂŁrii analizelor de specialitate.
Rezultatele analizelor de laborator au relevat cĂŁ, asa dupĂŁ cum s-a presupus, vulpile erau turbate.
Cu toate cĂŁ au manevrat cu foarte mare prudentĂŁ cadavrele respective, paznicii au fost trimisi la spital, ĂŽn vederea efectuĂŁrii profilaxiei ĂŽmpotriva rabiei, asa ĂŽncĂŽt focarul a fost considerat ĂŽnchis si fĂŁrĂŁ probleme.
Rabia sau turbarea este o boalã infectioasã acutã produsã de virusul rabic. Aceasta se caracterizeazã prin grave tulburãri ale sistemului nervos central si evolueazã spre paralizie sau deces. Transmiterea virusului se face prin muscãtura sau zgîrietura produsã de animale bolnave. Cele mai grave sînt muscãturile localizate în regiunea gîtului si capului, deoarece virusul ajunge mult mai repede la creier. Prezenta virusului rabic este frecventã la animale domestice (cîini, pisici, vite, porci, cai) si la animale sãlbatice (vulpi, lupi, sobolani, lilieci). Perioada de incubatie a bolii este în medie de 1-3 luni, iar debutul acesteia poate dura între douã si patru zile. Boala se manifestã prin dureri, amorteli si mîncãrime a locului unde s-a produs muscãtura, dureri de cap, ameteli, insomnie, lipsa poftei de mîncare, greturi, vãrsãturi, modificãri de caracter. În caz de neprezentare la medic pentru tratament, boala poate duce la deces.