Cinci minute....
ÃŽn cazul în care voi fi suspendat de Parlament, în cinci minute de la votul Parlamentului voi demisiona. Asa spunea Traian Bãsescu în data de 17 aprilie, cu douã zile înainte de discutarea în Parlament a cererii de suspendare a Presedintelui României. Votul a venit, a fost net în favoarea suspendãrii (322 pentru, 108 contra), cele cinci minute au trecut, însã demisia atît de mult clamatã de presedinte a întîrziat sã aparã. Mai mult, într-un gest de penibil fãrã precedent, Curtea Constitutionalã a României a închis prãvãlia fãrã sã mai astepte sosirea de la Parlament a deciziei de suspendare a Presedintelui României. Probabil, Traian Bãsescu nu era, încã, hotãrît dacã sã-si mai dea sau nu demisia si avea nevoie de un rãgaz pentru a se hotãrî împreunã cu consilierii sãi ce are de fãcut. Oricum, indiferent dacã se va întoarce la Cotroceni „cinci minute“, va fi expresia ce ne va aduce întotdeauna aminte cã sîntem tara lui Rãzgîndescu si Rãzgîndeanu, cum bine titra un cotidian central pe prima paginã. Mitul Traian Bãsescu, omul hotãrît si care se tine de cuvînt, a fost spulberat odatã pentru totdeauna, în locul acestuia apãrînd un om speriat cã si-ar putea pierde functia, mai incoerent ca niciodatã, dispus sã apeleze în România europeanã a anului 2007 la orice mijloc, inclusiv presiunea unor grupuri organizate si nicidecum spontane, care sã iasã în stradã pentru a crea o atmosferã care aduce mai mult a mineriade.
Se va vorbi mult de ceea ce s-a întîmplat ieri în Parlamentul României, însã trebuie sã recunoastem un lucru. Pentru prima datã în saptesprezece ani postrevolutionari, Parlamentul României si-a luat în serios rolul pe care Constitutia României l-a statuat în art.61 si anume „Parlamentul este organul reprezentativ supreme al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tãrii“. ÃŽn orice stat de drept, democratic, Parlamentul este cel care dã ora exactã a democratiei, este pilonul institutional al oricãrei societãti democratice. Prin întreaga sa atitudine, Traian Bãsescu a adus în prim-plan Parlamentul, care pentru prima datã din 1989 a dovedit cã nu mai este o anexã a executivului, ci este cel care exercitã controlul, în limitele constitutionale, atît asupra Guvernului, cît si asupra instiutiei prezidentiale. Toate statele democratice ale lumii au parlamente puternice, pentru cã atunci cînd concentrãm prea multã putere în mîinile unui om, acestea îsi doresc si mai multã, iar de aici pînã la dictaturã mai e un singur pas, iar românii din pãcate au cunoscut astfel de experiente. De aceea, orice atac al lui Traian Bãsescu contra Parlamentului, al cãrui membru a fost de mai multe ori, si contra partidelor politice reprezintã un atac direct la democratie. Traian Bãsescu a ajuns presedinte cu sloganul „Sã trãiti bine“, însã probabil „cinci minute“ va fi sloganul care îl va scoate pe Train Bãsescu din viata politicã, pentru cã este expresia inconsecventei si populismului care au guvernat cariera politicã a acestuia.
|
Autentificare
