 „Cred cã domnul Traian Bãsescu va trebui sã renunte la mesajul populist“
• interviu cu Serban Strãtilã, senator PNL de Neamt Reporter: Ce credeti cã se va întîmpla la referendumul privind viitorul presedintelui Bãsescu?
Serban Strãtilã: Este destul de greu de estimat în conditiile în care interesul pentru politicã al populatiei scade în mod constant, iar prezentarea evenimentului în mass-media este destul de confuzã. Sã nu uitãm cã la ultimele alegeri au participat în jur de 55% din alegãtorii înscrisi pe listele electorale, ceea ce face destul de improbabilã participarea în proportie de peste 50% la referendum. Indiferent de rezultat, cred cã domnul Traian Bãsescu va trebui sã renunte la mesajul populist si sã-si aducã aminte cã si domnia sa a ajuns presedinte ca urmare a unui proces democratic si a sustinerii din partea formatiunii pe listele cãreia a candidat.
Rep.: Ati fost acuzati, parlamentarii, cã ati avut în intentie sã-l treceti pe linie moartã pe presedintele suspendat. Dacã demisiona, modificati legea astfel încît sã nu mai poatã candida, acum ati fãcut modificãri ale reglementãrilor legislative privind organizarea referendumului, asa încît sã nu poatã fi validat din cauza absenteismului, iar Bãsescu sã fie suspendat „perpetuu“. Cum comentati?
S.S.: Cred cã, în ultimii ani, nici o institutie nu a fost mai atacatã si decredibilizatã decît Parlamentul. Bineînteles cã sînt multe lucruri de îndreptat în activitatea si imaginea lui, dar cred cã s-a mers prea departe negîndu-i-se chiar rolul constitutional de organism reprezentativ suprem al democratiei românesti. ÃŽntrebarea dumneavoastrã contine elemente ale dezinformãrii intentionate practicate pe scarã largã si prin toate mijloacele - inclusiv electronice - de cãtre sustinãtorii domnului Bãsescu. Nici o clipã nu s-a pus problema interzicerii candidaturii - dreptul de a candida este garantat de Constitutie - si nici de suspendare perpetuã. ÃŽn privinta legii referendumului, Curtea Constitutionalã a respins o contestatie a PD la o modificare initiatã în 2005, care dã posibilitatea demiterii presedintelui la referendum prin votul a jumãtate plus unul din cei prezenti. Bineînteles, în conditiile în care referendumul este valabil, adicã dacã se prezintã peste 50% din numãrul total de alegãtori. Eu cred cã este o decizie corectã, fiindcã, în definitiv, presedintele României se alege cu jumãtate plus unu din cei prezenti la urne si nu de 50% din alegãtori. De exemplu, domnul Bãsescu a fost votat în turul 1 de ceva peste 3.500.000 de alegãtori, iar în turul doi de peste 5.100.000 cetãteni. Sigur, este o proportie semnificativã, dar nu-i dã dreptul exclusiv domnului Bãsescu de a vorbi în Numele „poporului“. Sper ca, dupã referendum, societatea româneascã sã respingã încercãrile de dezbinare si învrãjbire între diferite categorii sociale si politice, iar cei care vor ocupa cele mai importante demnitãti în stat sã lucreze în sensul consolidãrii institutiilor democratice si nu pentru imaginea si puterea personalã.
„Birocratia excesivã si insuficienta pregãtire a functionarilor, obstacole în accesarea fondurilor“
Rep.: Se mai întîmplã si altceva în Parlament în afara luptei între taberele pro si contra Bãsescu?
S.S.: Bineînteles cã se lucreazã, chiar dacã situatia politicã este destul de complicatã. Sãptãmîna viitoare, Senatul va dezbate cîteva legi foarte importante pentru viitorul democratiei românesti, în contextul integrãrii europene: legea privind înfiintarea Agentiei Nationale de Integritate si pachetul legilor sigurantei nationale. Dacã se va reusi crearea unor institutii moderne si eficiente care sã lucreze în respectul drepturilor fundamentale ale omului, avem sansa de a ne elibera de suspiciuni, teamã si învrãjbire, pentru a putea deveni, în timp, o natiune puternicã si prosperã. ÃŽn caz contrar, ne vom confrunta încã multi ani cu „dosariade“, rãzbunãri politice, anchete comandate si televizate în direct, situatie de care profitã tocmai aceia care s-au atasat intim de banii publici sau care fac tot felul de tranzactii la limita legii sau chiar peste aceasta.
Rep.: Se mai gîndeste cineva cum vom atrage cît mai multe fonduri europene, în conditiile în care cotizãm din plin la bugetul European? Cã, vorba românului, ne certãm, dar ne certãm pe banii nostri…
S.S.: Se lucreazã, în acest moment, la definitivarea programelor, precum si a ghidurilor de finantare. Sigur cã, pentru o cît mai bunã functionare a institutiilor ce deruleazã programele, este nevoie de stabilitate politicã si de sprijinul tuturor factorilor responsabili, inclusiv mass-media. Personal cred cã principalele obstacole în accesarea fondurilor nu sînt chestiunile politice, ci birocratia excesivã si insuficienta pregãtire a functionarilor din unele institutii. Cred cã vor trebui întãrite institutiile cu experientã în derularea unor astfel de programe - de exemplu Agentiile de Dezvoltare Regionalã - fiindcã doar descentralizarea si debirocratizarea ne vor ajuta sã accesãm cît mai multe fonduri. Eu sînt optimist si cred cã procentul de absorbtie al fondurilor europene în primul an dupã aderare va fi mai mare în România, fatã de tãrile ce au aderat înaintea noastrã.
|
Autentificare
