„Acolo unde politica serveste banului, Constitutia se transformã într-o chestiune de interpretare“
• interviu cu Paul Sîrbu, vicepresedinte al Uniunii Populare Social Crestine Reporter: Cum s-a ajuns în situatia în care premierul sã spunã cã presedintele are o viziune politicã primitivã, în timp ce presedintele, suspendat fiind, spune cã un om de afaceri si nu premierul conduce de fapt Guvernul? Ce se întîmplã în aceastã tarã?
Paul Sîrbu: S-a ajuns aici prin actiunea conjugatã a unor forte politice ghidate din spate de oameni a cãror bogãtie a fost dobînditã prin încãlcarea legii. Cînd acesti oameni, si vorbesc de persoane care si-au cumpãrat cu bani foarte multi influenta politicã, au intrat în sfîrsit în vizorul legii, era normal sã aparã un astfel de efect. A fost reactia fireascã, dacã putem spune asa, a unui sistem care era amenintat.
Rep: Sugerati cã toate aceste evenimente au fost premeditate...
P.S.: Spun cã, de la un moment dat, devenise previzibil cã lucrurile au sã degenereze si cã acel grup de politicieni si afaceristi uniti printr-o retea foarte puternicã de interese va reactiona. Si vã rog, aduceti-vã aminte telefoanele pe care primul-ministru le-a dat Procurorului general, sã ne aducem aminte de întîlnirea de la Guvern dintre primul-ministru, ministrul justitiei si domnul Patriciu cercetat penal. Si mai ales, sã ne aducem aminte de biletul pe care presedintele l-a fãcut public si în care am avut dovada clarã cã premierul îsi folosea pozitia politicã pentru a-l scoate pe Dinu Patriciu de sub reflectoarele Justitiei. As vrea sã fiu foarte explicit. Vorbim de forte politice si economice care au puterea de a modifica echilibrul politic din România. La momentul cînd toate aceste forte s-au unit pentru a-si apãra intersele, presedintele a cãzut. Nu a mai interesat pe nimeni cum este suspendat presedintele, dacã se face prin încãlcarea flagrantã a legii, dacã se face cu nesocotirea Constitutiei... Votul Parlamentului pentru suspendarea presedintelui a arãtat cã acolo unde politica serveste banului, Constitutia se transformã într-un detaliu, într-o chestiune de interpretare...
Rep: Uniunea Popularã Social Crestinã a fost prima formatiune care a acuzat votul pentru suspendarea presedintelui ca fiind o loviturã de stat. A fost suspendarea presedintelui o loviturã de stat?
P.S.: Am toate datele sã spun cã a fost o loviturã de stat. Cine a citit motivatia Curtii Constitutionale pentru avizul negativ dat suspendãrii a putut constata cã la nici unul dintre cele 19 capete de acuzare ale parlamentarilor, Curtea Constitutionalã nu a identificat încãlcãri ale Constitutiei. În acel document se spunea clar cã Parlamentul poate lua o decizie în baza unor noi argumente dezbãtute la sedinta din plen. Nu s-au adus nici un fel de noi argumente. S-a votat politic. O fortã parlamentarã a luat o decizie contra Constitutiei si contra deciziei Curtii Constitutionale. Cînd cineva preia puterea în stat împotriva Constitutiei se numeste loviturã de stat.
Rep: Totusi, cînd vorbim de loviturã de stat, ne duce gîndul la mari manifestatii de stradã, la focuri de armã... Cam acestea ar fi imaginile...
P.S.: Cine spune cã o loviturã de stat se face numai cu pusca se referã, intentionat sau nu, la secolul 19. Trebuie sã fie tancuri pe strãzi ca sã vedem care este realitatea? Tocmai asta au vrut si cei care au votat pentru suspendare. Toatã lumea sã stea linistitã, sã parã o miscare perfect democraticã.
Rep: Vorbiti de niste entitãti vag definite. Cine sînt cei care au stat în spatele suspendãrii? Puteti sã-i numiti?
P.S.: Da. Vã pot da multe nume, unele mai cunoscute, altele mai putin cunoscute. Conteazã însã cine a purtat, cine a putut întretine toatã acestã campanie împotriva presedintelui Traian Bãsescu, care s-a finalizat cu suspendarea. Si mã refer aici la Dinu Patriciu.
Rep: De ce acest interes al lui Dinu Patriciu pentru o actiune de aceastã anvergurã împotriva presedintelui ?
P.S.: Este o singurã explicatie, care tine de modul în care Dinu Patriciu si-a fãcut banii. Faptul cã Rompetrol si ulterior rafinãriile Petromida si Vega au fost cumpãrate cu complicitatea unor politicieni pe banii care de fapt apartineau bugetului de stat, nu a intrat în vizorul justitiei pînã la momentul 2004. Si pot sã vã spun foarte clar, ca persoanã care a elaborat memorandumul în baza cãruia a fost deschis dosarul Rompetrol, cã Dinu Patriciu si-a însusit din banii românilor mai bine de 700 de milioane de dolari. O sutã de milioane de dolari au reprezentat o creantã a statului român din strãinãtate si 600 de milioane datorii pe care Petromidia le avea la bugetul de stat si care au dispãrut printr-o ordonantã a guvernului Nãstase. Acesta este adevãrul, iar în 2005 o parte a dosarelor au ajuns în instantã. Urmeazã si altele, dar procedurile legale necesitã un timp destul de îndelungat de documentare si anchetã. În 2005, Justitia a pus luminã asupra averii lui Dinu Patriciu si a descoperit o inginerie financiarã exersatã pe buzunarul fiecãrui român, ale cãrei implicatii merg în directii diferite si foarte înalte. Din 2005, ripostele politice la adresa presedintelui Traian Bãsescu s-au transformat în doi ani de zile într-o veritabilã loviturã de stat si mã refer, bineînteles, la suspendarea presedintelui.
„Cînd mã gîndesc la posibilitatea reformãrii clasei politice mã gîndesc la UPSC“
Rep: Existã vreo sansã de schimbare a clasei politice?
P.S.: Pentru mine nu existã decît un singur rãspuns: urmãriti evolutia UPSC. Veti vedea cã se poate face o altfel de politicã. Veti vedea cã se poate face si o politicã de aliante pe principii ideologice, veti vedea cã se poate si impune o conducere de lideri curati, veti vedea cã se pot respecta promisunile.
Rep: De ce UPSC ? De ce ar vota oamenii pentru UPSC?
P.S.: Pentru cã UPSC militeazã pentru o politicã corectã, în spiritul angajamentelor pe care si le asumã în fata electoratului. Pentru cã la momentul cînd am intrat alãturi de presedintele UPSC, Ioan Talpes, în acest proiect politic am subscris promisiunii de a oferi oamenilor posibilitatea de a gãsi politici publice cu adevãrat de dreapta. Proiectul nostru militeazã pentru refacerea societãtii prin atentia acordatã fiecãrui om. Si mai este un aspect. Nu sîntem un partid de lideri sau un partid condus de la centru. În formula nasterii UPSC stã vointa ca fiecare organizatie localã sã fie la fel de importantã si sã aibã capacitatea de a se conduce independentã pe principiul subsidiaritãtii.
|