Doamna Elena Cuza, comemorata la Piatra Neamt

• actiunea face parte dintr-o serie de manifestari organizate cu prilejul Zilelor Scolii „Elena Cuza“

O manifestare culturala dedicata Elenei Cuza s-a desfasurat luni, 21 mai, ĂŽn curtea Fundatiei de Îngrijiri Comunitare si a Sindicatului Pensionarilor de pe strada Stefan cel Mare din Piatra Neamt, unde se afla si bustul ĂŽn bronz, opera a sculptorului pietrean Silviu Bejan. Actiunea a fost prilejuita de Zilele Scolii „Elena Cuza“ din localitate si a fost organizata de Complexul Muzeal ĂŽn colaborare cu scoala aniversata, precum si cu cele doua organizatii de pensionari pietrene, la care au participat oameni de toate vĂŽrstele, iubitori de istorie. Un grup de elevi, ĂŽndrumati de cadrele didactice Silvia Avarvarei, Rodica Porumb, Elena Toader si Ioan Grigore au depus o coroana de flori la statuia Elenei Cuza, dupa care profesoara Doina Iliescu, director al scolii sarbatorite, a prezentat mesajul conducerii unitatii de ĂŽnvatamĂŽnt. Despre viata, activitatea si personalitatea Elenei Doamna, cum era numita ĂŽn popor, care a trait ultimii ani ai vietii la Piatra Neamt, a vorbit Elena Cojocariu, muzeograf la Complexul Muzeal Neamt. Apoi, dr. Elena HĂŽncu, presedinta Fundatiei de Îngrijiri Comunitare, profesorii Radu Toma si Gheorghe Vadana, lideri ai Sindicatului de Pensionari, au transmis salutul organizatiilor de vĂŽrstnici din urbe.
În încheiere, elevii scolii aniversate au prezentat un frumos program artistic pe aceasta tema. Elena Cuza s-a nascut la 17 iunie 1825, la Solesti, judetul Vaslui, în familia Rosetti, si a murit la Piatra Neamt, la 9 aprilie 1909. A fost înmormîntata în satul natal, dupa cum si-a exprimat dorinta. Cu o educatie aleasa, dupa severele principii ale vremii, tînara Elena a fost introdusa în înalta societate la Iasi, unde l-a cunoscut Alexandru Ioan Cuza, cu care s-a casatorit în aprilie 1844. Urmare a importantului eveniment istoric de la 1859, Elena Cuza a devenit prima doamna a României, contribuind cu modestie si demnitate la opera reformatoare a sotului sau.
A înfruntat toate vitregiile vietii ce au urmat pe plan familial, retragîndu-se la Piatra Neamt. De aceea, în cinstea ei, Scoala nr. 4 i-a preluat numele, asemeni unei strazi din municipiul de la poalele Pietricicai, iar în curtea Fundatiei de Îngrijiri Comunitare, aflata în apropierea casei în care a locuit, a fost amplasat frumosul bust lucrat în bronz.