Guvernul a pus ochii pe satul olimpic

• jurnalistii din presa centrala au vizitat strada Fabricii, ĂŽntr-un proiect PHARE implementat de Guvern • administratia publica din Roman va discuta cu oaspetii astazi • problemele comunitatii rrome pot fi rezolvate prin parteneriate, cu bani europeni • neajunsul sistarii apei va fi primul solutionat •

Un grup de 10 jurnalisti ai posturilor de televiziune si ziarelor centrale au poposit la Roman, ieri, 29 mai, ĂŽn cadrul unei vizite de lucru, parte a unui proiect PHARE implementat de Guvernul României, ce vizeaza documentarea modului ĂŽn care comunitatile rrome colaboreaza cu autoritatile locale, problemele acestei etnii si identificarea, ĂŽn parteneriat social, a solutiilor pentru eliminarea riscului de marginalizare sau discriminare a cetatenilor mentionati. Cu acest prilej, a fost vizitat complexul de locuinte sociale din strada Fabricii, delegatia ramĂŽnĂŽnd la Roman pĂŽna astazi, cĂŽnd vor avea loc o conferinta de presa si dezbateri alaturi de reprezentantii administratiei locale. Ulterior, oaspetii se vor deplasa ĂŽn localitatea 10 Prajini, din judetul Iasi, pentru acelasi gen de discutii. „SĂŽntem ĂŽnsotiti de 10 reprezentanti ai institutiilor media, care vor face o vizita de documentare ĂŽn comunitatile de rromi. Vrem sa facem legatura ĂŽntre comunitate si jurnalisti si sa discutam despre conditiile de viata, problemele sociale, politice sau juridice care ne preocupa pe toti. De asemenea, dorim sa gasim ĂŽmpreuna solutii pentru acestea, dialogul si interesul tuturor celor implicati fiind esential“, a declarat Oana Livadariu, organizator ĂŽn cadrul proiectului. Pe lĂŽnga autoritatile publice locale, delegatia din Bucuresti va fi ĂŽnsotita, ĂŽn calitate de gazda, de Liviu Daraban, care a mentionat ca, desi este membru ĂŽn conducerea Asociatiei Romani CRISS, partener ĂŽn cadrul proiectului, va reprezenta Asociatia Romii Romascani.
Vizita oaspetilor din Bucuresti este considerata binevenita, ĂŽn conditiile ĂŽn care comunitatea vizata are, ĂŽntr-adevar, o serie de probleme, iar dialogul social poate oferi solutii concrete la ele. De altfel, lipsa apei potabile ĂŽn complexul de locuinte sociale din Strada Fabricii, de mai bine de jumatate de luna, situatie grava, urmeaza sa ĂŽsi gaseasca rezolvare gratie discutiilor avute pĂŽna acum. Mircea Daraban, reprezentantul cetatenilor care locuiesc aici, majoritatea de etnie rroma, a afirmat ca a gasit ĂŽntelegerea autoritatilor si ca dupa o revizie a instalatiilor, pentru evitarea pierderilor pe viitor, saptamĂŽna aceasta va fi reluata furnizarea serviciului, vital mai ales ĂŽn perioada caniculara. „De trei saptamĂŽni, singurele noastre surse de apa sĂŽnt izvoarele de la Podul de Fier sau de la «Sipote». Este drept ca s-au adunat datorii mari, de 82 milioane de lei, dar situatia este grava. S-a ajuns la asa ceva din cauza marilor datornici, care au facturi neachitate de doi, trei sau chiar patru ani. Nu cred ca ar fi fost un efort asa mare din partea lor, ĂŽn conditiile ĂŽn care ne revenea sa platim, ĂŽn total, circa 15 milioane de lei pe luna. SĂŽnt aici patru foste grajduri, cu 52 de locuinte fiecare, astfel ĂŽncĂŽt, de persoana, nota de plata era de 20 - 25.000 de lei vechi lunar. SĂŽnt destul de multi oameni care efectiv nu au vrut sa dea nici un ban si din cauza lor suferim toti. Chiar avem o persoana care a adunat datorii la apa de 14,4 milioane de lei vechi. Respectivul ne-a zis ca daca ĂŽi este sete bea votca si ĂŽsi face mĂŽncare cu apa minerala. Asa este mai peste tot ĂŽn oras, sĂŽnt «oameni si oameni»“, a declarat Mircea Daraban. În prezent, locatarii, dintre care multi au copii mici, se uita cu jind la robinetele uscate, ĂŽntrebĂŽndu-si ĂŽn repetate rĂŽnduri liderii cĂŽnd se va remedia problema. Oamenii cara apa cu ce apuca, iar cĂŽnd vine vorba de wc-uri, odata existente ĂŽn „Satul Olimpic“, toata lumea arata cu degetul spre cĂŽmpurile din apropiere. Referitor la acest aspect, primarul Dan Ioan Carpusor a mentionat, de asemenea, ca ĂŽsi va gasi rezolvare, ĂŽnsa debitele personalului angajat de administratie, domiciliat ĂŽn strada Fabricii, vor fi recuperate cĂŽnd se dau salariile. Pe de alta parte, problema contorizarii individuale la apa nu poate fi rezolvata, deocamdata, deoarece ar trebui, mai ĂŽntĂŽi, adaptata canalizarea incapabila sa preia un volum prea mare de lichid, proiect care ar avea nevoie de o finantare substantiala.

Oameni multi, probleme multe

Multitudinea de caractere, fiecare cu problema lui sau problema comunitatii pe limba se anima cĂŽnd vine vorba despre ceea ce „ar vrea sa se ĂŽntĂŽmple“. Oamenii se plĂŽng ca drumul catre gara este stricat si noroios cĂŽnd ploua, ca mai apar scandaluri, ca Salvarea sau Pompierii vin cam greu la ei, ĂŽnsa starea materiala este principala problema. „Nu pot spune ca sĂŽntem marginalizati. CĂŽnd stateam la «NATO» erau ĂŽn mare cam aceleasi probleme. Avem acum chiar trei magazine aici, care dau inclusiv «pe datorie». Ca acces la informare, au venit firme ca «Boom», «Digi» sau «Max», deoarece firma de cablu din oras a avut «o retinere», si ne-au montat gratuit antene satelit, cu abonamente de 22 RON pe luna. Asa am «scapat chiar mai ieftin». Problema sĂŽnt veniturile mici si cheltuielile mari. La regularizarile costului energiei, de exemplu, unora le-a venit si cĂŽte 10 milioane de lei, cum ar fi familiile Stoica sau Herciu. Nu se poate pune problema furtului de curent, deoarece toate contoarele, individuale la toate camerele, sĂŽnt grupate ĂŽn incinte separate, ĂŽncuiate. O parte dintre cei de aici lucreaza la Primarie sau au ajutoare sociale, restul muncesc cu ziua ori aduna fier vechi si PET-uri. Pacat ca nu se poate mentine o mai buna curatenie. SĂŽnt unii care vin acasa cu tot ce gasesc pe la groapa de gunoi si muta mirosul de acolo aici“, a mai mentionat Mircea Daraban. Un aspect care ĂŽi nemultumeste pe unii locatari este sistarea ajutorului social, conform Legii 416/2001, ĂŽn momentul ĂŽn care beneficiarul primeste sprijin de doua milioane lunar de la stat pentru cresterea copilului. „Ni s-a sistat ajutorul cĂŽnd a nascut sotia, dar copilul s-a ĂŽmbolnavit. La spital, ni s-a cerut asigurare, pe care o aveam cĂŽnd eram la «social», iar acum nu. Cineva trebuie sa se ocupe de problema asta, pentru ca nu este corect asa“, a mentionat Vasile Stoica, ĂŽn vĂŽrsta de 28 de ani. Urmeaza ca autoritatile sa supuna din nou dezbaterii problemele comunitatii si, cu implicarea ONG-urilor sau formatiunilor politice care ĂŽi reprezinta pe rromi, sa ĂŽncerce sa gaseasca „numitorul comun“ la toate acestea, interesul fiind reciproc. Totodata, factorii implicati vor trebui sa ĂŽncerce sa acceseze si fondurile necesare acestor demersuri, avĂŽnd ĂŽn vedere posibilitatile oferite tarii noastre dupa aderarea la UE.
FOTO: Comunitatile rrome sĂŽnt vizate de proiecte cu finantare externa