 LATIFUNDIARII NEAMTULUI: Mitropolia Moldovei si familia Sturdza
• Mitropolia Moldovei si Bucovinei si mostenitorii printului Sturdza detin cele mai mari suprafete de paduri din judetul Neamt • cu exceptia Directiei Silvice Neamt • fetele bisericesti au fost împroprietarite cu aproximativ 13.000 de hectare de padure, iar mostenitorii lui Sturdza vor primi peste 26.000 de hectare de padure • Mitropolia Moldovei si Bucovinei si mostenitorii printului Sturdza au avut cel mai mult de cîstigat de pe urma legilor fondului funciar. ÃŽmpreuna, calugarii si mostenitorii boierului detin peste 40.000 de hectare de padure pe raza judetului Neamt, suprafete ce au fost retrocedate din inventarul Directiei Silvice Neamt. Daca am calcula pretul unui hectar la 350 de milioane de lei, rezulta ca valoarea totala a bunurilor pierdute de catre stat este de aproximativ 14.000 de miliarde de lei vechi. O avere colosala.
Trebuie spus ca statul, prin Directia Silvica Neamt, administreaza înca cea mai mare suprafata de padure, aproximativ 200.000 de hectare. Însa, fara doar si poate, latifundiarii Neamtului sînt de departe manastirile si familia printilor Sturdza.
Deja este stiut faptul ca Mitropolia Moldovei si Bucovinei are în subordine primul ocol silvic înfiintat pentru administrarea suprafetelor împadurite aflate în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române. Acum mai bine de doi ani, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a semnat înfiintarea Ocolului Silvic „Sfînta Treime“ de la Manastirea Neamt, la putin timp dupa ce Mitropolia a intrat în posesia a 6.054 de hectare de padure. Cele mai mari suprafete sînt cele detinute în vatra Manastirii Neamt, peste 10.000 de hectare, în vatra Manastirii Sihastria, 564 de hectare, si 780 de hectare în vatra Manastirii Bistrita. Manastirile Agapia si Varatec au mai primit, împreuna, peste 1.000 de hectare de padure, Manastirea Durau înca 100. Cifrele arata ca Mitropolia are în proprietate aproximativ 13.000 de hectare de padure. Parintele Benedict Sauciuc, staretul Manastirii Neamt, lacasul de cult care are în proprietate aproximativ 10.000 de hectare de padure, a declarat în nenumarate rînduri ca administrarea padurilor se va face în conformitate cu legislatia în vigoare, iar de profit se vor bucura multe categorii defavorizate, fondurile obtinute urmînd sa fie dirijate spre actiuni caritabile. „Cu contravaloarea lemnului pe care îl vom exploata, vom ajuta în mod solidar manastirile si schiturile din Neamt, Iasi si Botosani. Se mai are în vedere sustinerea unui spital din Iasi si suportarea cheltuielilor pentru întretinerea a 11 cantine pentru saraci. Banii vor fi folositi numai în actiuni caritabile. Sa nu creada cineva ca noi ne-am luptat pentru aceste paduri pentru noi. Profiturile obtinute vor fi folosite cu predilectie în actiuni caritabile“, declara, la începutul lunii, staretul Benedict Suciuc.
Sturdzenii, cei mai bogati
De departe, mostenitorii familiei Sturdza sînt pe primul loc în topul latifundiarilor nemteni. Cu cele aproximativ 26.000 de hectare de padure, sturdzenii pot fi considerati cei mai bogati oameni din judet. Suprafata de padure revendicata si cîstigata de mostenitori se întinde pe teritoriul comunelor Poiana Teiului, Hangu, Ceahlau, Farcasa si Grinties. Padurea a fost cîstigata în instanta. Demersurile pentru intrarea în posesia a ceea ce a apartinut familiei pîna în 1948, atunci cînd regimul comunist le-a confiscat, s-au intensificat în 2000, odata cu intrarea în vigoare a Legii 1/2000. De atunci, printii Gheorghe si Dimitrie Sturdza, împreuna cu procuratorul familiei, Nicolae Bujor, au facut nenumarate drumuri în Neamt, pe la diverse institutii, pentru a urma pasii legali ceruti. Au urmat si procese, carora li s-a pus capat în decembrie 2006.
Daca fetele bisericesti au declarat ca profitul ce-l vor obtine din exploatarea padurii va fi destinat actiunile caritabile, reprezentantii familiei Sturdza au afirmat ca vor pune accent pe investitii, începînd de la înfiintarea de fabrici de prelucrarea a lemnului, pîna la amenajarea unor pîrtii de schi în statiunea Durau. Valoarea investitiilor, dupa spusele mostenitorilor, s-ar cifra într-o prima etapa la circa 10 milioane de euro.
De altfel, retrocedarea catre familia printilor Sturdza va fi pusa în practica începînd de saptamîna viitoare, punerea efectiva în aplicare a hotarîrilor judecatoresti urmînd sa dureze jumatate de an, daca nu mai mult, dupa cum a declarat Nicolae Bujor, procuratorul Sturdzenilor. De lunea viitoare, reprezentanti ai Directiei Silvice si ai noilor proprietari se vor afla în teren pentru a începe masuratorile, delimitarea suprafetelor si încheierea proceselor-verbale de predare primire. „ÃŽncepem ceea ce tine de punerea în posesie. Va fi un volum mare de munca. Avem planuri mari pentru Valea Muntelui si, din partea noastra, nu vad nici un impediment sa le punem în aplicare“, a declarat avocatul Nicolae Bujor.
Timpul va arata daca cele spuse la nivel declarativ, atît de catre reprezentantii bisericii, cît si de catre mostenitorii lui Sturdza, vor fi puse în practica.
|
Autentificare
