Seceta ĂŽnvrajbeste crescatorii de animale

• cum nu au ce le da de mĂŽncare, oamenii au ĂŽnceput sa se certe pe seama locurilor de pasunat • ei s-au plĂŽns ca islazurile lor sĂŽnt „invadate“ de animalele crescatorilor din comunele ĂŽnvecinate •

Seceta prelungita a uscat pasunile din zona orasului TĂŽrgu Neamt, iar hrana animalelor este dusa cu carutele pe deal. Nu o data, ĂŽntre crescatorii de animale din localitate si cei din comunele vecine au iesit discutii, dar dusmania a crescut cĂŽnd pe islazurile tĂŽrgului, si asa arse de seceta, au fost aduse la pasunat si cĂŽteva sute de oi ale oglinzenilor. Nemultumirea oamenilor locului a fost facuta cunoscuta alesilor tĂŽrgnemteni. CĂŽtiva cetateni au venit sa se plĂŽnga ca le mor animalele de foame si ca administratia locala ar fi ĂŽncalcat cele hotarĂŽte ĂŽn primavara, ĂŽntr-o adunare cu humulestenii, cĂŽnd s-a stabilit ca pentru islazul Slatina nu vor fi ĂŽnvoite mai mult de o mie de oi, ca ĂŽn final sa fie primite ĂŽnca 600, straine. Decebal Arnautu a explicat consilierilor ca ar fi fost o stĂŽna a unui locuitor al tĂŽrgului, dar nemultumitii au replicat ca acesta ar avea numai 7 oi, si ca restul, cĂŽteva sute, sĂŽnt din comuna vecina. Seful executivului a aratat ca le ĂŽntelege problemele, avĂŽnd activitati ĂŽn acelasi domeniu. „Am plecat cu 700 de oi de pe islazul Aerodrom, numai eu stiu unde umblu cu ele“, a spus primarul. Dar oamenii nu s-au lasat impresionanti de greutatile acestuia sau de pledoria sustinuta pe tema luptelor purtate ĂŽn instanta pentru recĂŽstigarea vechilor pasuni ale urbei, ori ĂŽn cĂŽmp, „ĂŽn vĂŽrful furcilor“ celor care le ocupau abuziv. „Osoiul de la VĂŽnatori a fost din '36 al humulestenilor. Ne-am judecat, am cĂŽstigat acest proces. Din cele 100 hectare, 84 sĂŽnt cĂŽstigate irevocabil la aceasta data. Pe acest islaz sĂŽnt aproape 400 de oi“, a spus edilul tĂŽrgnemtean. „Ati dus si dumenavoastra o suta de capre acolo“ i-a replicat Gheorghe Asavinei, un batrĂŽn care le-a tinut edililor tĂŽrgnemteni de dupa '90 socoteala pamĂŽnturilor locului. „Pentru ce sa platesc islazul? Ca duc mĂŽncare cu caruta la oi, de pe deal? Sa deie Dumnezeu sa chinuiti si dumneavoastra cum chinui eu. Oile noastre de abia se ridica de jos de foame, le plĂŽngem de mila, nici apa nu avem de unde le da“, a spus, cu naduf, Alecu Stan, crescator de animale din tata-n fiu, renumit ĂŽn Humulesti pentru devotamentul fata de oile sale. „Am ĂŽn sĂŽnge dragostea fata de animale. Cheltui cu ele mai mult decĂŽt cĂŽstigul pe care mi-l aduc. Dar am vrut sa duc mai departe aceasta ĂŽndeletnicire, pentru ca multi s-au lasat, eu n-am putut. M-am gĂŽndit sa ies cu oile ĂŽn strada, sa ma duc cu ele pĂŽna la Primarie, sa afle toata lumea ce necaz avem“, ne-a declarat humulesteanul, lacrimĂŽnd de mila oilor sale, nemultumit ca putina verdeata care mai este pe cĂŽmp este pascuta de animale straine. „La vremea aceasta de seceta, s-au adus pe islazuri oi care nu sĂŽnt ale humulestenilor. Pentru un om care are 7 oi, nu au ce cauta altele straine, cĂŽnd animalele tĂŽrgului rabda de foame. Trebuie sa rezolvam problema“, a atras atentia colegilor, consilierul liberal Stefan Anitei. De altfel, forul legisaltiv trebuie sa raspunda ĂŽn termenul prevazut de lege, la petitia pe care i-a adresat-o Gheorghe Asavinei, ĂŽn numele crescatorilor de animale.