Rascoala pentru apa

• ĂŽn Boghicea, comuna bĂŽntuita de spectrul dizenteriei, secetei si foametei, viata oamenilor este din ce ĂŽn ce mai grea • situatia este chiar dramatica la Nistria • localnicii vor sa iasa ĂŽn strada daca nu vor primi ajutor • autoritatile locale nu pot face altceva decĂŽt sa astepte sprijin de la „judet“ •

70% din populatia comunei Boghicea sufera ĂŽn prezent de sete, numerosi sateni si ĂŽn special copii avĂŽnd simptome de dizenterie din cauza apei „ĂŽn doua“ cu mĂŽl care mai poate fi scoasa din fĂŽntĂŽni sau puturi. Cele mai afectate sĂŽnt localitatile Nistria, Causeni si Slobozia, ĂŽn zona numita „Muraresti“. Autoritatile locale nu au prea multe arme ĂŽmpotriva situatiei de urgenta, asteptĂŽnd sprijinul forurilor judetene, pe care le-au sesizat. Autoritatea de Sanatate Publica a prelevat, deja, analize de apa si de la satenii ce se simt rau, iar Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a primit misiunea de a cara apa ĂŽn satele afectate de seceta. Între timp, ĂŽnsa, viata oamenilor din noua „Sahara“, si asa batuti de soarta din cauza lipsurilor materiale, a devenit un chin ce pare fara sfĂŽrsit.

Localitatea Nistria, situata chiar pe granita dintre judetele Neamt si Iasi, gazduieste, de saptamĂŽni bune, una dintre cele mai napastuite comunitati. 300 de suflete, ĂŽn 70 de case, alaturi de alte cĂŽteva sute de animale au la dispozitie o singura fĂŽntĂŽna din care, daca te trezesti la primele ore si stai la coada, ai sansa sa prinzi o galeata-doua de apa cĂŽt de cĂŽt limpede. SĂŽmbata dimineata, 7 iulie, peisajul satucului uitat de lume era de-a dreptul sinistru. Chiar la intrarea ĂŽn localitate, dinspre Slobozia, cĂŽtiva copii se cazneau sa scoata un lichid maro ĂŽnchis, care cu greu putea fi numit apa, dintr-un put sapat ĂŽn lut, care s-ar fi putut prabusi oricĂŽnd peste ei. Comunitatea s-a animat ĂŽn scurt timp, ofurile oamenilor, majoritatea saraci lipiti pamĂŽntului, fiind multe, dar parca seceta le ĂŽntrece pe toate. „De o luna de zile luam mai mult apa cu mĂŽl. Am 72 de ani, dar asa seceta nu am vazut din '47. Lumea este disperata, multi se plĂŽng ca li s-au ĂŽmbolnavit copiii. Ne descurcam greu cu apa de baut si cea pentru animale, trebuie sa ne trezim la prima ora. Nu stiu cine ne poate ajuta, am ajuns vremuri grele“, spune Petrica Voion, scotĂŽnd cĂŽteva galeti cu putina apa tulbure, sa-si adape calul. Oamenii ĂŽncearca sa-si faca provizii, dar sursele de apa sĂŽnt prea slabe pentru a-i putea multumi. Ca solutie de avarie, s-a apelat la putul adĂŽnc de 32 de metri, ce alimenteaza noua scoala construita pe bani europeni, ĂŽnsa, cum sursa... nu a fost folosita niciodata ĂŽn afara de probele tehnice, hidroforul a scos tot lichid mĂŽlos. Ioan Ursulin, ĂŽn vĂŽrsta de 25 de ani, tatal unui copil de trei ani si sotul unei femei recent operate, se plĂŽnge si el de situatie. „Mai toti copilasii au probleme stomacale ĂŽn sat. Este jalnic ce se ĂŽntĂŽmpla. Ar trebui sa vina pompierii sa ne aduca apa de baut“, spunea tĂŽnarul, afirmatiile acestuia fiind ĂŽntarite si de catre Cezar Petrache, ĂŽn vĂŽrsta de 32 de ani, si el tata al unui copil. Cei mai ĂŽn vĂŽrsta dintre localnici spun cu toata taria ca nu au vazut asa seceta si canicula ĂŽn viata lor. „Ne bate Dumnezeu, eu asta cred“, este de parere Maria Ursulin, ĂŽn vĂŽrsta de 47 de ani. Calamitatea care i-a lovit pe satenii comunei Boghicea, si ĂŽn special pe cei din Nistria, pare sa le amplifice toate problemele, asa ĂŽncĂŽt si posibilitatea unor proteste ĂŽn strada, ĂŽn fata autoritatilor din Piatra Neamt, este sustinuta de mai multe voci. Satenii ĂŽsi explica ĂŽn gura mare pasurile, acuzĂŽnd saracia crunta ĂŽn care se zbat dupa ce le-au fost sistate ajutoarele sociale, banii pe care trebuie sa-i scoata din buzunare, neasigurati fiind, cĂŽnd merg la medic si acuza la unison lipsa de implicare a autoritatilor ĂŽn ceea ce-i priveste. Este si cazul lui Gheorghe Bandor, ĂŽn vĂŽrsta de 60 de ani, sau a sotilor Virginia si Iancu Lupascu. Problema apei, ĂŽnsa, „pune capac“ la toate. „Ce sa facem daca da o epidemie ĂŽn noi? Nu avem nici bani de medicamente. Daca ni se strica la burta copiii nu putem sa le dam nimic decĂŽt o mĂŽna de orez“, spune Elena Cobzaru. Situatia este sensibil la fel si ĂŽn Causeni sau Slobozia, ĂŽnsa oamenii de aici au posibilitati materiale mai mari si, spre deosebire de nistreni, ĂŽsi permit mai adesea o sticla de apa minerala.
Autoritatile locale nu au altceva de facut decĂŽt sa astepte deznodamĂŽntul problemei, viceprimarul Vicu MĂŽrt sintetizĂŽnd ĂŽn cĂŽteva cuvinte ceea ce se ĂŽntĂŽmpla: „Daca nu sĂŽntem ajutati, este problema mare. La nivelul administratiei noastre a fost alcatuita o comisie formata din primar, viceprimar, secretar, medic uman si medicul veterinar, care monitorizam situatia. Deocamdata, nu s-a confirmat sau infirmat dizenteria, deoarece asteptam rezultatele analizelor. Problema este oricum grava ĂŽn mai multe sate, deoarece riscul ĂŽmbolnavirilor ramĂŽne mare din cauza ca oamenii beau apa mĂŽloasa pe care o lasa la limpezit. În plus, gaseste apa buna de baut cine se scoala primul. Lumea nu are bani sa amenajeze alte fĂŽntĂŽni, care costa 20-30 milioane de lei bucata. Au secat si adapatorile, de merg oamenii cu galetile ĂŽn cĂŽmp sa duca apa la vite. Cred ca de 50-60 de ani nu s-a mai ĂŽntĂŽmplat asa ceva“. Reamintim ca situatia nu este unica la nivelul judetului, ĂŽnsa ĂŽn special zona Romanului a fost lovita foarte tare de canicula, ce a dus la secarea multor surse de apa si la compromiterea, aproape ĂŽn totalitate, a culturilor.
FOTO: Sursa de apa „europeana“ din mileniul al treilea, era noastra