Masuri dure la Agapia

• Manastirea Agapia va cere ĂŽn instanta demolarea constructiilor fara autorizatie din satul Agapia Veche • satenii au fost catalogati de buna si rea credinta • cei de buna credinta, spune parintele jurist al Mitropoliei, Constantin Grigore, au construit legal, ceilalti, ilegal • primii vor fi invitati sa achite o chirie catre manastire pe terenul intrat ĂŽn proprietatea lacasului de cult, ceilalti vor ramĂŽne fara case • primarul Vasile Cucos afirma ca imobilele nu au fost construite pe vremea comunistilor •

Situatia de la Agapia, unde 38 de familii au mari probleme cu terenurile de sub case, este departe de a fi rezolvata. Dupa ce satenii au iesit acum doua zile ĂŽn fata manastirii, unde au organizat un miting de protest cerĂŽnd demisia staretei si anularea hotarĂŽrii judecatoresti favorabile manastirii, reprezentantii Mitropoliei Moldovei si Bucovinei au alta opinie. Iar masurile pe care vor sa le ia reprezentantii bisericii vor agrava si mai tare situatia dintre sateni si maicute. „Monitorul“ a reusit sa obtina o declaratie ĂŽn exclusivitate de la Constantin Grigore, parintele jurist al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, o persoana care a jucat un rol deosebit de important ĂŽn procesele de fond funciar. Astfel, am aflat ca, astazi, Olimpiada Chiriac, stareta Manastirii Agapia, va face publice masurile care vor fi luate ĂŽn urma mitingului de acum doua zile. HotarĂŽrea poate fi mai veche, ĂŽnsa ea a fost facuta publica abia ieri. LasĂŽnd la o parte faptul ca Biserica este de parere ĂŽn continuare ca terenurile cĂŽstigate de catre Manastirea Agapia i-au apartinut si ca i-au fost confiscate de catre comunisti, autoritatile locale sĂŽnt de alta parere, primarul Vasile Cucos respingĂŽnd cu tarie afirmatiile facute de catre stareta Olimpiada.
Din cĂŽte se pare, lucrurile nu se vor termina aici, ĂŽntrucĂŽt manastirea va lua masuri drastice ĂŽmpotriva celor care, spun monahii, au construit ilegal pe terenul lor. Mult mai ĂŽngaduitoare va fi Biserica cu cei care au autorizatie, ĂŽnsa numai ĂŽn schimbul unei chirii negociate. „Este un neadevar si o diversiune creata de persoane certate cu biserica. Ceea ce se spune si anume ca Manastirea Agapia ar intentiona sa demoleze casele oamenilor, este fals. Nici vorba de asa ceva. Manastirea s-a judecat la Tribunalul Brasov cu o serie de cetateni pentru a i se recunoaste un drept de proprietate. Acest drept real de proprietate nu a fost pus ĂŽn aplicare. Este recunoscut, dar nepus ĂŽn practica. Noi ne exprimam dezamagirea fata de modul ĂŽn care este reflectata situatia de acolo. Acest drept de proprietate reprezinta o reparatie morala pe care dreptul românesc, ĂŽn contextul justitiei europene, i l-a oferit. În vatra Manastirii Agapia sĂŽnt persoane care au construit ĂŽn timpul regimului comunist si chiar dupa evenimentele din 1989. Unele au autorizatie de construire si le numim de buna credinta, altele nu au si au construit abuziv, fara a detine autorizatiile necesare. Persoanele de buna credinta vor beneficia de un regim de toleranta din partea manastirii. Cei care au construit fara autorizatie nu. Noi vom semna autorizatiile legale prin care vom cere demolarea imobilelor construite fara autorizatie pe terenul manastirii si fara aprobarea noastra. În aceasta situatie, din cĂŽte am ĂŽnteles, sĂŽnt 2,3 sau patru persoane. Cetatenii sĂŽnt instigati si li se spune ca vor fi demolati. Nu este adevarat, iar cei de buna credinta, care au autorizatii pe case, vor fi chemati de manastire pentru a plati o chirie prin negociere pentru terenurile aflate ĂŽn proprietatea lacasului de cult. Manastirea nu va initia actiuni de demolare decĂŽt ĂŽmpotriva celor care au fost somati sa nu construiasca, dar au facut-o fara acceptul ei. Într-un stat european, orice cetatean trebuie sa respecte dreptul de proprietate al celorlalti“, a declarat parintele jurist Constantin Grigore.

„La 1800 erau comunisti?“

Primarul comunei Agapia, Vasile Cucos, care cunoaste foarte bine situatia, este de parere ca satenii au dreptate, iar declaratia staretei Olimpiada, conform careia terenul ar fi fost confiscat de catre comunisti, este o aberatie. Mai mult decĂŽt atĂŽt, primarul este decis sa faca tot ce este posibil pentru remedierea acestei situatii, aducatoare de tensiune ĂŽn sĂŽnul comunitatii. „Maica stareta nu are dreptate cĂŽnd spune ca vinovati sĂŽnt comunistii care i-ar fi ĂŽmproprietarit ilegal pe acesti oameni. La 1800 erau comunisti? Oamenii aia stau ĂŽn casele lor de ani de zile. Nu neg, poate la 1600 terenul o fi fost al manastirii, dar legile fondului funciar nu au nici o treaba cu acea perioada. Perioada luata ĂŽn calcul se refera la anii '59-'60 cĂŽnd statul a luat terenurile oamenilor si l-au bagat ĂŽn CAP-uri. Oamenii care au case acolo platesc impozite de cĂŽnd se stiu. Mai mult, acolo s-a construit din anii 1800 si ceva. SĂŽnt documente care atesta acest lucru. Speram ca ĂŽn cele din urma sa gasim ĂŽntelegere, iar situatia sa se ĂŽndrepte. Am cerut deja Comisiei Judetene de Fond Funciar sa ia ĂŽn calcul varianta depagubirii pentru acele terenuri. Vom vedea ce se ĂŽntĂŽmpla si ne vom adresa instantei de judecata pentru a cere anularea partiala a hotarĂŽrii judecatoresti prin care manastirea a fost reĂŽmproprietarita cu suprafata de 49 de hectare de teren. Omeneste vorbind, nu este normal ce se ĂŽntĂŽmpla“, a declarat primarul Vasile Cucos. Vasile Sendrea, subprefect al judetului Neamt, a precizat ca se va ĂŽncerca sa se ajunga la o ĂŽntelegere cu manastirea, convingĂŽnd-o sa accepte despagubirile, astfel ĂŽncĂŽt populatia sa nu aiba de suferit. „Am dispus constituirea unei comisii care sa verifice situatia ĂŽn cazul tuturor lacasurilor de cult din judet. La Agapia, vom propune sa dam diferenta pe care o solicita manastirea pe un alt amplasament, dat de Comisia locala de aplicare a legilor de fond funciar. Daca nu va fi acceptata aceasta varianta, atunci vor propune acordarea de despagubiri. Dupa parerea mea, meciul se joaca acum si sper ca vom ajunge la o solutie amiabila“.
Conflictul dintre mai multi cetateni din satul Agapia Veche si manastire a izbucnit ĂŽn momentul ĂŽn care oamenii s-au trezit ca au ramas fara pamĂŽntul de sub case. Manastirea, ĂŽn urma unei hotarĂŽri din 2002, a fost reĂŽmproprietarita cu suprafata de 49 de hectare de teren, iar 10 dintre acestea se afla pe locul unde 38 de familii au case. Oamenii spun ca locuiesc acolo de foarte mult timp si ca detin acte de proprietate valabile. Mai mult, spun tot ei, terenurile au fost mostenite de la strabunii lor care au fost ĂŽmproprietariti ĂŽn secolul al XIX-lea.