Invitatie de suflet ĂŽn Parcul National Ceahlau

• interviu cu doctorul Gheorghe Lalau, seful Serviciului de Administrare al Parcului National Ceahlau, structura aflata ĂŽn subordinea Consiliului Judetean

Daca ar fi sa ne raportam existenta la minunatele basme românesti, sigur vom recunoaste ca loc de petrecere a unor întîmplari fantastice cu zmei si Feti-Frumosi, cu zgripturoaice, dar si Ilene Cosînzene, minunatul si sacrul Ceahlau, acest munte moldav ce concureaza cu Olimpul, Pindul sau Athosul, Kogaiononul sau Peonul, considerat muntele sacru al antichitatii, despre care se spune ca în zilele senine ar putea fi admirat de la gurile Dunarii. Ceahlaul este unul dintre stîlpii spiritualitatii stravechi românesti, depasind de mult locul în care natura s-a revarsat întru eternitate. În semn de respect pentru sacralitatea sa si pentru darnicia naturii ce l-a creat, românii au luat masuri de ocrotire si administrare cumpatata a sa. Creînd cu multi ani în urma un cadru legal pentru pastrarea zonei în limitele unei naturaleti desavîrsite. Asta, însa, fara a fi eliminat turismul dezvoltat de-a lungul vremii, ci mai degraba cultivîndu-l si controlîndu-l printr-o monitorizare competenta si un proces educativ perseverent. Toate astea, si multe altele, sînt cuprinse în ceea ce înseamna, din 2000 încoace, Parcul National Ceahlau, administrat de Consiliul Judetean Neamt, prin Serviciul de Administrare. Despre activitatea acestui organism si planul sau managerial aveam sa aflam mai multe de la doctorul Gheorghe Lalau, seful Serviciului de Administrare al Parcului National Ceahlau.

Reporter: Domnule Lalau, cum ar suna o invitatie pe care ati face-o turistilor pe Ceahlau?
Gheorghe Lalau: În primul rînd, vreau sa va spun, cu blîndetea si ospitalitatea specifice muntenilor, un bun venit în Parcul National Ceahlau, iar prin intermediul dumneavoastra sa adresez o invitatie de suflet tuturor celor care iubesc muntele pentru a-si face timp sa zaboveasca macar pentru cîteva clipe în Masivul Ceahlau, muntele nostru sacru, întru încarcarea trupului si sufletului cu tot ceea ce presupune acest minunat colt de rai cu care ne-a înzestrat natura si bunul Dumnezeu. Purtam aceasta discutie, si este bine ca cititorii sa afle de cabana Fîntînele, situata la altitudinea de 1.200 de metri, la o ora de mers pe traseu marcat, de statiunea Durau. Dupa cum se observa, în stînga noastra se desfasoara în toata minunatia sa peisajul panoramic, unde un loc central îl ocupa vîrfurile Toaca si Panaghia. În jurul acestor legendare vîrfuri se observa stîncile golase, abrupturile, jgheaburile si politele împadurite, ce formeaza un decor mirific. Ceahlaul este cel mai maiestuos, cel mai bine identificat din punct de vedere geomorfologic si-n acelasi timp cel mai cunoscut moldovenilor, românilor si celor din afara granitelor tarii noastre.
Rep.: Frumos si competent ĂŽnceput de dialog, glasuit molcom, dar deosebit de hotarĂŽt, ĂŽn dulcele grai moldav, si asa cum spuneati, cu inflexiunile unui muntean sadea. Am dreptate?
G.L.: Aveti, pentru ca, ĂŽntradevar, sĂŽnt nascut, crescut, format si educat la poale de Ceahlau. Ma consider un muntean veritabil. Nu ĂŽntĂŽmplator, dupa terminarea studiilor m-am ĂŽntors acasa, la muntenii mei, pentru care Ceahlaul constituie „leaganul“ ancestral si sacru de formare a caracterelor si personalitatilor umane. Faptul ca am devenit nu de mult si „pastorul“ Parcului National Ceahlau, nu poate decĂŽt sa-mi ĂŽnnobileze sufletul si sa-mi ĂŽntareasca personalitatea si caracterul de om al muntelui.

Planuri ambitioase ale Consiliului Judetean si administratiilor locale

Rep.: Pentru ca ati adus vorba, ce presupune Parcul National Ceahlau?
G.L.: Aceasta presupune 7.742,5 hectare în Masivul Ceahlau, ca arie protejata, instituita prin Legea nr.5/ 2000 si Hotarîrea de Guvern nr. 230/ 2003. În acest cadru, un cumul de activitati cuprinse pe baze stiintifice în Programul managerial al Parcului National Ceahlau are rolul de a conduce la protejarea si conservarea patrimoniului natural deosebit de valoros, compus din patrimoniul geografic, cel cultural si, nu în ultimul rînd, unul spiritual. Mîna-n mîna cu protejarea si conservarea ecosistemelor, habitatelor, speciilor si indivizilor, merg activitatile traditionale, silvopastorale de dezvoltare, cu respectarea principiului dezvoltarii durabile si activitatile de turism ecologic. În acest spatiu tipografic nu vom putea scrie despre cele 2.994 de plante, 1.128 de animale, care compun flora si fauna masivului cu importanta deosebita economica, stiintifica, medicala, peisagistica. Ma voi opri, însa, la ceea ce doresc eu sa însemne acest dialog, o invitatie la drumetie, ascensiune si escaladare a masivului, adica la ceea ce presupune un turism civilizat, modern în arealul Parcului National. Peste 80% din atractia turistica în zona noastra o reprezinta Masivul Ceahlau întregit de peisajul antropic, dar si de ospitalitatea oamenilor locului. În acest context o importanta deosebita o are statiunea Durau, care traieste si-si va duce viata ca entitate economica prin faptul ca este asezata într-un cadru geografic deosebit, cu un aer tonifiant, un aer curat, plin de sanatate si vitalitate. La turismul regional, o contributie aparte o au localitatile învecinate Masivului Ceahlau. Orasul Bicaz este un centru nodal, din care pleaca mai multe directii turistice, el însusi reprezentînd un punct de interes. Apoi, comuna Tasca este interesata de dezvoltarea bazei turistice legate de Masivul Ceahlau. Administratia comunei intentioneaza sa treaca din domeniul public în cel privat 3 hectare de teren, pentru a-l închiria la un pret modic celor interesati a investi în turism. În acelasi timp, comuna Bicazu Ardelean intentioneaza sa amenajeze o pîrtie de schi în vecinatatea Parcului National Ceahlau, pentru accesul turistilor în zona, ocupîndu-se acum de infrastuctura locala, însemnînd calea de acces spre Masivul Ceahlau.
De altfel, legat de ceea ce intentioneaza comunitatile locale vecine pentru dezvoltarea turismului, trebuie musai sa arat ca ĂŽnsusi Consiliul Judetean sprijina acest demers de interes local. În acest sens, exista un acord de parteneriat cu cele sapte primarii strict pe problemele Parcului. Nu vreau sa trec cu vederea ca atĂŽt presedintele CJ, Vlad Marcoci, cĂŽt si vicepresedintele Romica Rotaru sĂŽnt direct interesati de administrarea competenta a Parcului si dezvoltarea zonei. Revenind la concretul problemei, de promovare a turismului, CJ Neamt si Primaria Ceahlau, ĂŽmpreuna cu alti factori interesati, intentioneaza amenajarea ĂŽn zona Durau-Ceahlau a 2 pĂŽrtii de schi si a unui telescaun care sa lege muntele de „mare“. Adica din punctul de vedere al drumului judetean Ceahlau-Izvorul Muntelui sa se faca o legatura tehnica ĂŽntre masiv si lacul de acumulare Izvoru Muntelui. Organizarea unui ponton pe lac ĂŽn punctul Ceahlau si intentia unor investitori de a veni cu ambarcatiuni pentru transport, plimbare si sporturi nautice pe lac si rĂŽurile afluente este salutara si binevenita.

„Vizitatorii ne apreciaza pentru ceea ce am facut si facem“

Rep.: Asa cum spuneati, turismul este piesa de rezistenta a activitatii economice ĂŽn zona Parcului. Turisti ĂŽn acest an?
G.L.: Facînd un bilant comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, înregistram o crestere substantiala. La 4.500 de turisti ai primei jumatati de an 2006, se raporteaza acum peste 10.000. Si asta în conditiile în care, înaintea Pastelui, au fost semnalate masive caderi de zapada si înregistrate multe furtuni pe Ceahlau. În asemenea conditii, n-ar fi fost posibila urcarea muntelui daca administratia n-ar fi întreprins actiuni rapide de deblocare a traseelor. Deblocînd traseele, asigurînd permanenta la cele 2 porti de intrare, Izvoru Muntelui si Durau, dar si în masiv în perioada Pastelui, fara a înregistra nici o persoana accidentata sau ratacita, au urcat în masiv, ajungînd pîna la punctele cele mai înalte, peste 1.000 de vizitatori. Actiunea începuta înainte de Sarbatori a fost continuata, în functie de conditiile meteorologice, astfel, înainte de începerea sezonului turistic, cele 7 trasee care pleaca de la 4 porti de intrare au fost degajate, amenajate, marcate si, atît la portile de intrare, cît si pe trasee, au fost montate panouri, placi si indicatoare de îndrumare si avertizare. Un loc aparte l-a constituit amenajarea traseului în zona Cascadei Duruitoarea - monument al naturii, cel mai vizitat de turisti. Amenjarea a 14 tronsoane de traseu cu scari si balustrade, cu materiale carate în spate pe lungimi de 200-300 m, la diferente de altitudine de 70-80 m nu este un lucru usor. Toate lucrarile de amenajare a traseelor, inclusiv a zonei Duruitoarea, s-au facut cu personalul Serviciului de Administrare, neangajînd cheltuieli decît pentru materialele strict necesare. Ramîne multumirea noastra ca în masiv, care oricum nu este un munte greu accesibil, as putea spune chiar blînd si primitor, vizitatorii nostri se simt în siguranta si multi dintre ei ne apreciaza pentru ceea ce am facut si facem.

Turistii trebuie sa respecte muntele

Rep.: Domnule doctor, se observa ordine si curatenie, cel putin ĂŽn zona traseelor pe care le-am parcurs ĂŽmpreuna. Cum ati reusit sa eliminati flagelul poluarii semnalat cu ani ĂŽn urma?
G.L.: În primul rĂŽnd, noi executam curatirea masivului conjugata cu o activitate asidua de ĂŽndrumare si educare a turistilor si prin amenajarea din loc ĂŽn loc a cosurilor de depozitare a deseurilor. Odata cu actiunea de taxare a turistilor ce doresc sa intre ĂŽn Parcul National, li se ĂŽnmĂŽneaza acestora gratuit pliante editate de Serviciul de Administrare care, pe lĂŽnga harta masivului, cu traseele si ĂŽnsemnele grafice ale acestora, mai cuprind si un minim de ĂŽndrumari privind comportarea turistului. Concret, acestea prevad interdictii privind abandonarea deseurilor de orice fel, taierea ruperea sau scoaterea din radacini a arborilor, distrugerea si degradarea florei si faunei, organizarea de discoteci si a altor actiuni zgomotoase ĂŽn aer liber, camparea neautorizata a corturilor, aprinderea focurilor, accesul cĂŽinilor ĂŽn munte, precum si distrugerea, degradarea indicatoarelor, si-n general, a bazei materiale pe care o presupune asa-zisul inventar al cailor de acces. Turistii trebuie sa respecte muntele. În general, turistii se conformeaza cerintelor stipulate ĂŽn pliant, lucru ce se rasfrĂŽnge pĂŽna la urma ĂŽn acea siguranta dorita si cautata de cei care-si petrec cĂŽteva clipe pe munte departe de „lumea dezlantuita“.
Rep.: Vorbiti-ne ceva despre asa-zisul „spatiu de plimbare“ oferit de catre administratie turistilor.
G.L.: Da. Am amenajat, recent, ĂŽn zona din vecinatatea Duraului, o portiune din drumul judetean, de peste un kilometru, ca spatiu de plimbare pentru turisti. De fapt, cu salariatii Serviciului de Administrare, am curatat acea zona, creĂŽnd o ambianta placuta pentru linistea turistilor, ce doresc sa realizeze plimbari usoare. Eu cred ca utilitatea oferita de noi se va bucura de apreciere din partea turistilor.
Rep.: Domnule doctor, este Masivul Ceahlau numai o zona a restrictiilor?
G.L.: Nicidecum. Ceahlaul si arealul Parcului nu reprezinta o zona a restrictiilor de dragul restrictiilor. Totul, ĂŽnsa, se deruleaza sub ĂŽndrumarea si controlul autorizat si competent al Serviciului nostru administrativ. Au loc actiuni de exploatare a masei lemnoase, ĂŽn anul 2007 se vor extrage din zona cĂŽteva mii de mc de material lemnos, ĂŽnsa cu conditia respectarii regulilor impuse unor astfel de activitati. Silvicul a fost de acord cu noi, precum si cele cinci firme care exploateaza lemn. Acordam sau nu avize favorabile exploatarilor, monitorizam activitatile desfasurate, luĂŽnd si masuri coercitive daca este nevoie. Am dat voie la pasunat cu rigorile privind zonele, perioadele si numarul de animale ce calca arealul Parcului, si lista ar putea continua. Deci, nici pe departe nu impunem restrictii arbitrar concepute.
Rep.: Domnule doctor, prin tot ceea ce ne-ati prezentat se observa o revitalizare a activitatii administrative desfasurate sub ĂŽndrumarea dumneavoastra...
G.L.: Asta pentru ca necesitatile au impus-o. Dupa o perioada de stagnare, care a durat cĂŽtiva ani buni, s-a simtit nevoia unor schimbari. Dupa preluarea conducerii Parcului, am elaborat un plan managerial complex care, bazat pe realitate, a cuprins prevederi concrete de revitalizare a activitatii. Ceea ce am ĂŽntreprins pĂŽna-n prezent cu cei 15 salariati ai Serviciului de Administrare, constituie doar un ĂŽnceput. Periodic, voi ĂŽncerca o transparenta totala privind activitatea noastra. Asa ca, sigur, ne vom mai ĂŽntĂŽlni.