Copiii de la tara
Indiscutabil, brusca preocupare a lui Traian Basescu pentru starea educatiei din România de azi nu e deloc straina de calculele politicianiste. Momentul prezentarii la Cotroceni a concluziilor Raportului „România educatiei, România cercetarii“, redactat de Comisia prezidentiala pentru analiza si elaborarea politicilor în domeniile educatiei si cercetarii, s-a vrut unul de contracarare a ofensivei Guvernului în chestiunea Legii pensiilor:
1) Crearea unui moment mediatic deosebit s-a dorit a împinge în plan secund discutiile despre Legea pensiilor.
2) Daca premierul si-a adjudecat categoria - destul de numeroasa - a pensionarilor, presedintele a vizat cîstigarea unei alte categorii destul de numeroase: cadre didactice, parinti, elevi, intelectuali.
Indiferent de motive, însa, discursul presedintelui a adus în fata natiunii cîteva din marile probleme dureroase nu numai ale educatiei, dar si ale întregii societati.
Traian Basescu s-a referit, la un moment dat, la caracterul inechitabil al sistemului de învatamînt: „Sistemul este, apoi, inechitabil: în loc sa produca oportunitati si sanse, el creeaza dezavantaje si discriminari; asa se face ca un copil din lumea rurala iese din scoala cu rezultate semnificativ mai slabe decît un copil din mediul urban; tot asa, 80% din copiii nescolarizati apartin unei comunitati defavorizate, si anume comunitatii rrome. Aceasta drama a discriminarii este mai dureroasa decît oricare alta, pentru ca nu putem accepta ideea ca unii dintre semenii nostri sînt exclusi, sînt azvîrliti pur si simplu la periferia societatii“.
Acest fragment are o slabiciune: pune sub acelasi semn situatia fiilor de tarani si situatia fiilor de rromi. Fii de tarani stau pe acelasi plan cu fii de rromi în ce priveste situatia scolara si pregatirea. Cauzele sînt însa net diferite si, prin asta, solutiile sînt si ele net diferite.
Fii de tarani ies din scoala mai slab pregatiti decît cei din mediul urban, pentru ca la tara merg cadre didactice slab pregatite si insuficient motivate. Asta ar fi una dintre cauze. O alta trebuie cautata în firavele conditii de studiu în familie. Atît pentru ca taranii nu pot oferi copiilor conditiile materiale unei bune pregatiri, cît si pentru ca ei sînt mai putin tentati sa-si cocoloseasca odraslele. Fii de rromi nu merg la scoala nu atît din cauza conditiilor materiale, cît mai ales din cauza mentalitatilor parintesti în ce priveste importanta scolii. Din acest punct de vedere, situatia copiilor de rromi se poate ameliora mult mai repede si mult mai usor decît cea a copiilor de tarani. Crearea sanselor egale pentru copiii de la tara cu sansele copiilor de la oras depinde de modernizarea satului românesc.
O chestiune ce nu poate fi rezolvata nici macar de un înalt discurs prezidential.
|
Autentificare
