Facultatile, fabrici de someri

• tinerii cauta facultati la moda - Comunicare, Jurnalism, Stiinte Politice si Economie • la finalul a patru ani, studentii ies buni ĂŽn domenii care nu au cautare si au greutati ĂŽn obtinerea unui loc de munca •

Absolventii de liceu se orienteaza si ĂŽn acest an dupa facultatile la moda. Daca anul trecut la mare cautare au fost Comunicarea, Stiintele politice si Economia, anul acesta bataia se da pe Jurnalism, Relatii Internationale, Administratie si Studii Europene, unde ajung sa fie chiar si 10 candidati pe un singur loc. Din pacate, la finalul anilor de studentie, absolventii se vor trezi someri si vor fi nevoiti sa se reorienteze profesional, pentru ca foarte putini ĂŽsi vor gasi un loc de munca ĂŽn domeniul pentru care s-au pregatit. Tinerii cred ca meserii de viitor sĂŽnt ĂŽn publicitate, relatii publice sau presa. Problema este ca toti cred asta si actioneaza ca atare, astfel ĂŽncĂŽt vor fi mult mai multi „specialisti“ decĂŽt are nevoie piata locurilor de munca. În acelasi timp, domenii care sĂŽnt la mare cautare ĂŽn prezent - farmacie, arhitectura, inginerie - nu ĂŽi atrag deloc pe studenti, de multe ori locurile la facultatile de profil ramĂŽnĂŽnd neocupate. Dupa cum arata ĂŽn fiecare saptamĂŽna oferta de joburi de la AJOFM, este nevoie de specialisti ĂŽn IT, vĂŽnzari si marketing (pentru ca odata cu intrarea ĂŽn UE ĂŽsi fac loc ĂŽn România companii internationale), dar si de profesionisti ĂŽn ale sistemului bancar, pensiilor private si asigurarilor (asta tot pe motiv de UE - domeniul serviciilor tinde sa se dezvolte ĂŽn tarile nou cooptate).
Experienta anilor trecuti arata ca sub 50% din absolventii de facultate din România se angajeaza În domeniul În care s-au specializat, iar viitorul are toate sansele sa pastreze aceeasi linie. Singura sansa a absolventilor ar fi sa termine facultatea aici si sa lucreze În alta tara, dat fiind ca UE permite liberul acces pe piata muncii. La noi, uneori e mai greu sa-ti gasesti un loc de munca pe specialitatea ta, decÎt sa te recalifici. Dovada este numarul mare de angajati Într-un domeniu, care au diploma În cu totul altceva. Marii angajatori spun ca nu este doar problema lipsei de pregatire În domeniile cerute pe piata muncii, ci si a atitudinii tinerilor absolventi. Acestia nu prea au rabdare sa astepte sansa de a arata ce pot sa faca, În schimb se grabesc sa ceara salariu cÎt mai mare si multe facilitati. N-au un obiectiv clar stabilit si sÎnt interesati sa faca bani repede si fara prea multa munca.

Domenii previzibile

La ĂŽnceputul anilor '90 a aparut nevoia specialistilor ĂŽn drept si toata lumea parea sa dea la aceasta facultate, pĂŽna cĂŽnd piata a fost saturata de atĂŽtia absolventi de stiinte juridice de la stat sau de la facultatile particulare, care oricum erau prea multe la vremea aceea. Asa se face ca multi juristi n-au ajuns sa profeseze niciodata. A urmat apoi perioada ASE, care a creat moda economistilor. Dupa anul 2000, odata cu explozia de mass media, a venit moda jurnalistilor si a psihologilor, tot liceeanul visĂŽndu-se macar o Esca, un Cristian Tudor Popescu sau cel putin un psiholog cu cabinet particular care sa produca bani din stat degeaba. În momentul de fata, dar si pentru viitor, se pot observa domeniile ĂŽn care se dezvolta mediul de afaceri pentru a vedea care vor fi meseriile cele mai cautate. E clar ca ani buni de-acum ĂŽnainte vor fi la mare cautare specialisti IT si ĂŽn telecomunicatii, pentru ca tehnologiile ĂŽn aceste domenii sĂŽnt destul de ĂŽn urma la noi fata de restul lumii si nu le putem prinde din urma altfel. Alte domenii previzibile sĂŽnt cel bancar si cel al asigurarilor, primul aflat ĂŽn expansiune, iar al doilea abia intrat pe piata româneasca. Dincolo de poantele cu ingineri de dinainte de '89, acest domeniu este ĂŽn continuare dornic de oameni. De altfel, tendinta reiese si din planul de scolarizare alcatuit de Ministerul Educatiei, care a alocat mai multe locuri la facultatile de inginerie. Pentru admiterea ĂŽn anul I de facultate, sĂŽnt aprobate 77.880 de locuri ĂŽn total, care au fost distribuite universitatilor pe domenii. În plus, unitatilor de ĂŽnvatamĂŽnt superior li s-a dat libertatea de a scoate la concurs un numar nelimitat de locuri cu taxa. Locuri bugetate au fost mai mult la inginerie si stiinte tehnice. În ciuda acestora, absolventii de liceu din acest an au preferat stiintele umaniste, poate si pentru ca li se par mai accesibile. Însa batalia pe locurile bugetate este crunta, pentru ca sĂŽnt foarte putine fara taxa. Filosofia conduce ĂŽn topul preferintelor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi, spre exemplu, fiind urmata de Drept, Economie si Farmacie. La facultatile cu stiinte mai exacte, e mai greu cu concurenta poate si pentru ca mare parte din ele au pastrat examenul de admitere, ĂŽn timp ce „umanistii“ intra pe baza de dosar. Vina, daca se poate vorbi de una, este ĂŽmpartita: parintii ĂŽi lasa de cele mai multe ori pe copii sa aleaga ce vor, fara sa se mai intereseze de sansele de angajare ulterioara, liceele ar trebui sa aiba consilieri scolari care sa ĂŽi ĂŽndrume pe elevi ĂŽn functie de aptitudinile lor si de popularitatea unui domeniu pe piata muncii, iar universitatile si facultatile ar trebui sa renunte la cursurile generaliste pe care le ofera si sa puna la dispozitie mai multe pe specializari.