Credinciosii îl praznuiesc pe Sfîntul Prooroc Ilie
• aceasta sarbatoare are loc în fiecare an pe 20 iulie • în popor s-a pastrat credinta ca, atunci cînd tuna si fulgera, Sfîntul Ilie trece cu carul de foc, pe cer • Credinciosii ortodocsi îl sarbatoresc, în fiecare an, la 20 iulie, pe Sfîntul Prooroc Ilie Tesviteanul, cel chemat la misiune direct de Dumnezeu, la fel ca toti profetii Vechiului Testament, care faceau parte din diferite semintii ale lui Israel. Ilie era feciorul lui Sovac, preotul Legii vechi si locuia în cetatea Tesve, dincolo de Iordan, de unde si numele de „Tesviteanul“. El a trait cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mîntuitorului, pe vremea lui Ahab, al saptelea rege a lui Israel si face parte dintre „profetii vechi“, care încep cu Moise si pîna la Sfîntul Ioan Botezatorul. Unul dintre motivele pentru care Biserica Ortodoxa îl venereaza pe Sfîntul Ilie, în mod sarbatoresc, consta în faptul ca este „temeiul profetilor“, deoarece El face cunoscuta lumii cea dintîi si cea mai înalta învatatura, aceea ca Dumnezeu este cel ce este, adica însasi existenta si ca tot ce fiinteaza exista prin El si ca fara de El totul s-ar întoarce în nefiinta. Mîniat foarte pe sfînt, regele a cautat sa-L omoare, însa Proorocul Domnului s-a ascuns în Fenicia, unde mîna regelui nu-l mai putea atinge. Abia dupa trei ani si jumatate s-a întors la curtea lui Ahab, cu jertfa adusa de pe muntele Carmel, dovedind astfel ca stravechea credinta pe care o apara era credinta cea adevarata. Poporul, vazînd minunata dovada a Proorocului, a strigat: „Dumnezeul lui Ilie este Dumnezeul cel adevarat“. Dupa asta, slujitorii cei mincinosi ai lui Baal au fost prinsi si ucisi, iar la rugaciunea Proorocului, o ploaie binecuvîntata a pus capat foametei determinata de lunga seceta. Cîta vreme a vietuit printre oameni, Marele Prooroc Ilie a savîrsit multe alte fapte minunate. A înviat pe fiul vaduvei din Sarepta Sidonului, a vazut pe Dumnezeu, la muntele Horeb „în vînt subtire“, pe cît este cu putinta omului a-L vedea, a despartit lordanul, lovindu-l cu cojocul, trecînd, astfel, ca pe uscat, si a stat înaintea lui Hristos, la Schimbarea Lui la Fata, pe Tabor. Dupa toate acestea, hotarît sa-L ridice cu trupul la cer, Dumnezeu s-a aratat lui Ilie într-o pestera din Muntele Horeb si i-a cerut sa-l unga prooroc, în locul sau, pe Elisei, fiul lui Safat. Lumina focului ce-L învaluia pe Ilie în „carul cu foc“ ne aminteste de marirea dumnezeiasca, în chip de aureola, care înconjoara fruntile sfintilor ce „bine s-au nevoit si s-au încununat“, asa cum a reusit si Marele Prooroc praznuit astazi. Sfînta Scriptura si traditia Bisericii spun ca Sfîntul Ilie va veni, iarasi pe pamînt, la sfîrsitul veacurilor, ca „înainte mergator“ la cea de a doua venire în Slava a lui Hristos, iar în popor s-a pastrat credinta ca, atunci cînd tuna si fulgera, Sfîntul Ilie trece cu carul de foc, pe cer. Credinciosii romascani îl praznuiesc astazi pe Sfîntul Prooroc Ilie Tesviteanul, în mod cu totul special, în doua lacasuri de cult, unul aflat în Cartierul Nicolae Balcescu, unde este paroh preotul Ioan Movileanu, celalalt, din satul Traian, comuna Sabaoani, unde este paroh parintele Daniel Pîca.
|