Scolile de Arte si Meserii, inutile si fara viabilitate?

• unele cadre didactice au opinat ca oferta educationala la nivel de SAM nu este atractiva • pentru aceleasi specializari, elevii prefera liceele •

Scolile de Arte si Meserii (SAM) sĂŽnt, dupa cum sustin atĂŽt tinerii, cĂŽt si profesorii, o forma de ĂŽnvatamĂŽnt care nu are nici o utilitate. Unul dintre motivele invocate de parinti este ca daca tot fac eforturi sa-si tina odraslele la scoala, macar vor sa stie pentru ce fac acest sacrificiu. Cea mai buna dovada ĂŽn acest sens sĂŽnt cele doua scoli nemtene care au ĂŽnceput procedura de evaluare externa ĂŽn vederea autorizarii unor calificari profesionale de nivel postliceal. BineĂŽnteles ca nu sĂŽnt singurele care vor sa asigure oferte educationale la acest nivel, dar iata ca practica arata ca elevii doresc sa ĂŽnvete cĂŽt mai mult, pentru a avea un acces mai facil pe piata muncii. Agentia Româna de Asigurare a Calitatii ĂŽn ÎnvatamĂŽntul Preuniversitar a vizitat Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu“, pentru calificarea de Tehnician control calitatea produselor agroalimentare, si Grupul Scolar „Mihail Sadoveanu“, din Borca, pentru calificarea Tehnician exploatari forestiere. Alte opt unitati scolare nemtene au trecut, deja, prin procedurile de acordare a autorizatiei de functionare provizorii pentru diferite profile si specializari. Între acestea, este si Grupul Scolar Agricol „Ion Ionescu de la Brad“ din Horia, care a obtinut, de curĂŽnd, autorizarea pentru meseria de Tehnician veterinar pentru animale de companie. BineĂŽnteles ca este vorba tot despre studii la nivel liceal, deoarece s-a constatat ca oferta la nivel de SAM nu este viabila. „Oferta educationala la nivel de SAM nu este atractiva, cel putin din punctul nostru de vedere. Am observat ca imediat ce venim cu aceeasi specializare, dar la nivel de liceu sau de ĂŽnvatamĂŽnt postliceal, candidatii vin sa se ĂŽnscrie. GĂŽnditi-va la un singur aspect, care priveste mai ales pe elevii din mediul rural. Parintii acestora, ĂŽn general cu venituri reduse, fac eforturi foarte mari pentru a-si tine copiii ĂŽn scoli. Dar nu sĂŽnt dispusi sa faca acest lucru pentru SAM, ci pentru a-i vedea ca au terminat un liceu“, a declarat profesorul Liviu Ciubotaru de la liceul din Horia. Problema SAM-urilor nu este singura care framĂŽnta sistemul de ĂŽnvatamĂŽnt românesc, de ani buni promitĂŽndu-se reforme consistente care sa vina ĂŽn sprijinul procesului educational, etichetat, ĂŽn dese ocazii, drept „fabrica de someri“. Unul dintre punctele care nemultumesc este si forma de organizare a bacalaureatului, ce avantajeaza ĂŽn mod clar elevii de la liceele cu profil teoretic, care au ĂŽn programa ore mult mai numeroase de literatura si matematica, decĂŽt liceele tehnice. Deocamdata, bacalaureatul diferentiat, desi clamat de multi dintre dascali, dar si de mai-marii din minister, este doar la nivel de discutii. Ceea ce nu se pricepe foarte bine este ca de dragul unei asa-zise uniformitati, se neglijeaza fondul problemei. De ce si-ar dori un elev foarte bun sa mearga la un liceu din care sa iasa cu o meserie, de vreme ce acolo, si datorita curriculei, este condamnat sa ia o nota mica la bacalaureat? În felul acesta, o paleta ĂŽntreaga de meserii ajunge sa fie practicata de oameni care din start nu sĂŽnt bine pregatiti si, astfel, ĂŽn multe calificari exista un mare deficit pe piata muncii. Deocamdata, fenomenul se petrece ĂŽn constructii, confectii si aria serviciilor hoteliere, dar nu este exclus ca ĂŽn viitor sa fim nevoiti sa importam forta de munca ĂŽn alte domenii pe care acum le neglijam. Unul dintre acestea este cel agricol, complet scapat din vedere ĂŽn prezent, dar odata cu intrarea ĂŽn Uniunea Europeana, cerintele de a avea si aici personal calificat au crescut si chiar au devenit obligatorii.