„Stranierii“ si-au ridicat standardele

• un studiu efectuat de Biroul de Consiliere pentru Cetateni arata ca românii si-au schimbat destinatiile de munca ĂŽn Europa • moldovenii si, implicit, nemtenii prefera Marea Britanie si Italia • exodul de forta de munca va duce la o infuzie din afara UE • pleaca ĂŽn principal tinerii necasatoriti si cu un nivel de educatie din ce ĂŽn ce mai ridicat •

Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni a lansat ieri, 27 iulie 2007, la nivel national un studiu referitor la migratia fortei de munca românesti ĂŽn Uniunea Europeana. Dezbateri pe aceasta tema au avut loc simultan ĂŽn 5 orase din tara, Piatra Neamt, Timisoara, Baia Mare, Braila si Ploiesti. Pentru a construi un profil cĂŽt mai aproape de adevar al migrantului român, la discutii au participat reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, ai serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple, Inspectoratul Teritorial de Munca Neamt, ai Directiei de Munca, dar si din partea sindicatelor si media. „Coroborarea informatiilor culese prin metode calitative si cantitative, la nivel de populatie, asigura obtinerea unui profil al migrantului si al potentialului migrant plecat la munca ĂŽn tari din UE, a unei imagini de ansamblu asupra nevoilor de informare a acestora si a posibilelor solutii institutionale pentru satisfacerea lor. Ancheta a fost realizata ĂŽn perioada martie-aprilie 2007, pe un lot de 715 persoane ĂŽn 35 de localitati unde exista Birouri de Consiliere pentru Cetateni, inclusiv ĂŽn Piatra Neamt“, a declarat Tania Rusu, manager BCC Piatra Neamt. Pe ansamblu, s-a stabilit ca destinatiile preferate ale migrantilor s-au schimbat ĂŽn ultima perioada de timp, iar daca ĂŽn urma cu cĂŽtiva ani cei care plecau la munca preferau Italia, Spania si Germania, acum ordinea este Italia, Spania si Marea Britanie. „Cei care opteaza pentru Marea Britanie sĂŽnt ĂŽn general persoane tinere, mai educate si cu venituri mai mari decĂŽt cele care aleg celelalte doua destinatii din top. De asemenea, studiul releva ca acestia sĂŽnt mai calificati si detin resurse de capital cultural importante, comparativ cu cei care pleaca ĂŽn Italia si Spania, care au un nivel de educatie mai scazut si, implicit, calificari inferioare“, a mai adaugat Tania Rusu. Pe zone geografice, s-a concluzionat ca cei din Muntenia pleaca ĂŽn principal ĂŽn Spania, moldovenii aleg cu precadere Italia, iar Marea Britanie este destinatia favorita a acelora din nord-estul tarii. La baza studiului au stat doua metode de racolare a intervievatilor, cea a bulgarelui de zapada (persoane care cunosc si recomanda o alta persoana care a fost la munca ĂŽn strainatate) si cea a selectiei la iesirea din institutii care au legatura cu migratia. În Neamt s-au aplicat ambele metode, atĂŽt ĂŽn Piatra Neamt - cu o populatie de 123.360 de persoane, cĂŽt si TĂŽrgu Neamt - cu peste 22.000 de persoane. Au fost chestionati 32 de nemteni la iesirea din sediul SPCEEP, iar altii 5, prin metoda bulgarelui de zapada.

Barbatii au muncit mai mult peste hotare

S-a concluzionat, la nivel national, ca peste 23% din cei chestionati ar pleca ĂŽn Italia, peste 20% - ĂŽn Spania, 18,7% aleg Marea Britanie, iar 12% ar merge ĂŽn Germania. În anul 2005, Marea Britanie era abia a 5-a ĂŽn topul preferintelor la emigrare. În anii 2002-2006, Moldova a devenit cel mai mare exportator de forta de munca temporara ĂŽn strainatate, urmata de Muntenia si apoi de Transilvania. Studiul mai releva faptul ca 38,5% dintre moldoveni ar pleca ĂŽn Italia, aproape 25% ar emigra ĂŽn Marea Britanie, iar numai 13% ar merge ĂŽn Spania. Dupa 1989, 62% dintre barbati au lucrat ĂŽn strainatate, dar femeile predomina ĂŽntre cei care ĂŽnca nu au plecat, dar ĂŽsi manifesta aceasta dorinta. 38% dintre cei care au fost plecati aveau pĂŽna ĂŽn 40 de ani, iar statistic reiese ca „internationalii“ sĂŽnt ĂŽn general tineri (18%), necasatoriti (40%), mai educati, ĂŽn mare parte studenti. Cei care au fost plecati sau care vor sa faca acest lucru lucreaza cu contract legal de munca sau au o afacere proprie. Mai multi au plecat din Transilvania (31%), iar cei care vor sa plece sĂŽnt distributi uniform ĂŽn cele trei regiuni istorice. 55% dintre femei ar pleca ĂŽn Marea Britanie. În concluzie, pleaca persoane ĂŽntre 23 si 40 de ani, Marea Britanie atrage ĂŽn principiu tinerii (40%), iar Italia este preferata si de cei trecuti de 50 de ani (10%). „Absolventii de cursuri de specializare realizate ĂŽn afara locului de munca, reprezentĂŽnd manifestari ale capitalului cultural individual, sĂŽnt cei care vor sa plece ĂŽn Italia (15%) si Marea Britanie (32%). Cei care ĂŽsi manifesta interesul pentru plecarea ĂŽn Spania provin mai degraba din Muntenia (38%), iar cei care doresc sa plece ĂŽn Italia, din Moldova (28%)“, se arata ĂŽn studiu. Institutiile care au tangenta cu migratia fortei de munca au fost vizitate mai mult de barbati, (59%), de persoane care au terminat liceul (48%) si scoala profesionala (15%). Cei selectati prin metoda bulgarelui de zapada sĂŽnt semnificativ mai educati, 29% fiind absolventi de studii universitare si postuniversitare. Din punct de vedere al abilitatilor de comunicare ĂŽntr-o limba straina, cei care folosesc institutiile pentru emigrare stiu o limba straina (62%), iar o treime din rĂŽndul celor selectati prin metoda bulgarelui de zapada nu cunosc nici o limba straina.
Sindicatele prezente la dezbateri au tras un semnal de alarma referitor la faptul ca ramĂŽnem fara forta de munca, ĂŽntrucĂŽt cei ĂŽn putere si mai ales educati vor migra catre slujbe europene mult mai bine platite. „Pentru locurile de munca vacante din România sĂŽnt preferati la ĂŽncadrare cetatenii români. Oferta se publica si pe reteaua europeana de locuri de munca, Eures, iar daca nu sĂŽnt nici români nici europeni interesati, locurile de munca devin disponibile pentru cei din afara Spatiului Economic European. Deja, tari cum ar fi Estonia sau Letonia, care nu fac parte din UE, au oferta de locuri de munca pe Eures, deci piata se misca foarte repede“, a declarat Daniel Chirila, din cadrul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.