Stefan-Rotaru, „primarul“ ideal pentru calitate

A doua jumĂŁtate a mandatului lui Ion Rotaru si prima jumĂŁtate a mandatului lui Gheorghe Stefan a fost cea mai beneficĂŁ perioadĂŁ pentru municipiul Piatra Neamt si locuitorii lui. Cel putin ĂŽn ce priveste calitatea serviciilor publice oferite populatiei. Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Politici Publice pentru anii 2003, 2004 si 2005, Piatra Neamt se claseazĂŁ pe loc fruntas ĂŽn tarĂŁ ca grad de satisfactie oferit locuitorilor.
În alcãtuirea clasamentului general al celor mai îngrijite municipii s-a tinut cont de indicatorii de performantã în patru domenii: apã si canalizare, iluminat public, salubrizare si administrarea strãzilor.

Pe vremea lui Rotaru...

În 2003, Piatra Neamt era pe locul 6 din 47 pe tarĂŁ, media performantelor ĂŽn cele patru domenii. Apa Serv nu se apucase ĂŽncĂŁ de ISPA, astfel cĂŁ ĂŽn privinta apei si a canalizĂŁrii, municipiul ocupa un relaxant loc 25. Tot din 47. S-a tinut cont de populatie, de regulamentul de functionare a serviciului public de apĂŁ-canal, de numĂŁrul locuitorilor cu acces la retele, de numĂŁrul avariilor, lungimea retelelor, tarife si reclamatii. Pe partea de iluminat public, Piatra Neamt era al 14-lea din tarĂŁ, cu 144,52 km de stradĂŁ luminatĂŁ, aproape 25 km de alei iluminate, 4.703 corpuri de iluminat (majoritatea functionale). Pe domeniul strĂŁzi, perla moldavĂŁ era pe locul 2 ĂŽn tarĂŁ, ĂŽntrucĂŽt cei 111.488 de locuitori aveau la dispozitie 7,7 hectare de artere de circulatie. Criteriile nu au fost neapĂŁrat pe numĂŁrul si culoarea pavelelor si a bordurilor, ci au avut ĂŽn vedere lucrĂŁrile executate prin societĂŁtile proprii ale municipalitĂŁtii (ceea ce ĂŽnsemna automat bani la municipalitate, nu la firmele particulare cĂŁrora le-au fost contractate lucrĂŁrile). Întretinerea si repararea strĂŁzilor ĂŽn 2003 a costat peste 878 de mii de lei, din care 743 de mii au fost contributia proprie a autoritĂŁtilor, iar restul finantĂŁri externe nerambursabile. S-au modernizat 103 km, s-au dat ĂŽn folosintĂŁ 1,7 km de stradĂŁ nouĂŁ, erau 19 treceri de pietoni semaforizate, 9.681 autovehicule ĂŽnmatriculate, 2.065 de soferi amendati pentru parcare ilegalĂŁ, 2.754 de accidente ĂŽnregistrate pe strĂŁzile din administrarea primĂŁriei, soldate cu 64 de victime. Piatra Neamt ocupa, tot ĂŽn urmĂŁ cu patru ani, locul 17 pe tarĂŁ la capitolul salubrizare. Managementul selectiv al deseurilor nu pornise ĂŽncĂŁ, dar se tatona terenul pentru obtinerea finantĂŁrii ISPA. Erau contracte ĂŽncheiate cu 2.500 de pietreni, 850 de firme si 79 de institutii publice. Gunoiul costa 0,003 mii lei/persoanĂŁ, erau 1.190 de cosuri stradale pentru gunoi, 788 de cĂŽini vagabonzi adunati de pe strĂŁzi. De curĂŁtenie se ocupa Salubritas, societate a Consiliului Local. Pe segmentul „Executie bugetarĂŁ“, Piatra Neamt a dispus ĂŽn 2003 de 71.233.260 lei grei, din care impozitele si taxele erau doar de 4.608.980 lei. Toate aceste calificative au postat capitala de judet pe locul 6 din cele 47 de municipii analizate.

Pe vremea lui Stefan...

În 2004, fostul primar Ion Rotaru a prins doar 6 luni de activitate, dupã care scorul alegerilor l-a obligat sã predea stafeta administratiei Gheorghe Stefan. În cele sase luni rãmase din 2004, noii conducãtori ai municipiului au inventariat mostenirea si s-au apucat de programul propriu. Asa se face cã în 2005, an întreg la dispozitia si conducerea primarului Gheorghe Stefan, municipiul a urcat trei locuri în clasamentul general. Piatra Neamt este pe locul 3 din 47 la nivelul municipiilor de acum doi ani. Pe partea de apã si canalizate s-a urcat douã locuri, pînã pe pozitia 23. A apãrut un regulament de organizare si functionare pentru serviciul public de apã si canalizare pentru perioada 2004 - 2008. Din cei 109.720 de pietreni rãmasi în statistici, 88.850 aveau acces la reteaua de apã, în timp ce 68.859 erau racordati la canalizare. Apa Serv prinsese avînt pe ISPA. Erau înregistrate 360 de avarii (cam una pe zi). Din cei 217,2 km de retea apã-canal, 45 km erau mai vechi de 30 de ani. Avînt considerabil s-a luat pe partea de iluminat public: de pe locul 14 în 2003, Piatra Neamt a ajuns pe locul 5 în 2005. S-a mai pus luminã pe vreo doi kilometri de stradã si pe 10 km de alei, iar numãrul corpurilor de iluminat crescuse pînã la 5.333 (din care peste 1.300 nu erau functionale). Apãruse între timp si operatorul de iluminat public, adicã Luxten Lighting Co. Piatra Neamt si-a pãstrat pozitia secundã în clasamentul performantelor pe strãzi, cu aceeasi suprafatã de 7,7 ha. Cheltuielile totale pentru întretinere si reparatii s-au ridicat la 14,8 milioane grele, desi veniturile proprii pentru reteaua de strãzi se ridicau la 15,6 milioane ron. Din peste 140 de km de stradã, 107,2 km erau modernizati, iar alti 200 de metri de stradã nouã au fost dati în folosintã. Au apãrut mai multe treceri de pietoni semaforizate - 22 în total, mai multe autovehicule înmatriculate - 12.553, mai multi soferi amendati pentru parcare aiurea - 2.401, mai multe accidente pe strãzile aflate în administrarea Primãriei - 2.849 accidente (soldate cu 64 de victime). Cu toatã ISPA - managementul deseurilor la Piatra Neamt, care se conturase deja bine, în topul salubritãtii Piatra Neamt a urcat doar un loc în doi ani, ajungînd pe 16 în 2005. Din cei 109.720 locuitori, 3.900 aveau contract cu salubrizorul, plus 955 de contracte ale agentilor economici si 71 de contracte ale institutiilor publice. Tariful pentru popor era de 0,0033 mii RON/persoanã. Erau mai multe cosuri stradale de gunoi - 1.410 - si apãruse între timp o toaletã publicã. Tot în 2005, primãria a prins nu mai putin de 1.380 de cîini comunitari, dupã ce au fost înregistrate peste 1.200 de incidente neplãcute provocate de acestia. Salubrizor sef era tot Salubritas SA, societate a Consiliului Local. Municipiul a stat bine cu banii acum doi ani, era printre primele 12 cele mai avute orase din tarã, cu 114.190.350 lei grei venituri totale, din aproape 60 de milioane erau încasãri proprii. Impozitele si taxele de la populatie reprezentau 4,8 milioane.

Pietrenii, cei mai multumiti

Toate acestea au fãcut ca Piatra Neamt sã fie al treilea cel mai Îngrijit oras din România În intervalul 2003 - 2005, dupã SfÎntu Gheorghe si Buzãu. Pietrenii au iesit printre cei mai multumiti de orasul lor, potrivit unui eurobarometru realizat anul trecut de Gallup Ungaria, la comanda Comisiei Europene. Piatra Neamt s-a clasat atunci pe locul 26, Înaintea unor mari orase din tarã (cum ar fi Cluj-Napoca), dar si a unor capitale europene, cum ar fi Paris (care era pe locul 35), Dublin (locul 40), Berlin (locul 44), Bruxelles (locul 46), Londra (locul 52), Madrid (locul 59). Desi se poate spune cã depãseste media pe tarã În multe aspecte, studiul IPP relevã cã municipiile oferã servicii neperformante, pentru cã alesii locali preferã sã cheltuiascã banii pe lucrãri imediate, În loc sã investeascã În proiecte cu bãtaie lungã.