Socialistii europeni nu vor scut anti-racheta
• „Decizia de a fi instalate rachete nu trebuie sa fie luata unilateral sau bilateral, deoarece este o problema care afecteaza securitatea întregii Europe“, spun acestia • Liderii socialisti si social-democrati din Germania, Polonia, Austria, Republica Ceha, Slovacia si Slovenia, reuniti vineri la Praga, au publicat o declaratie comuna împotriva deciziei „unilaterale“ a Washingtonului de a desfasura elemente din sistemul sau de aparare antiracheta în Europa de est.
„Sîntem îngrijorati de decizia privind desfasurarea sistemului si sîntem la unison cu populatiile noastre, care, în majoritate, resping aceasta decizie“, se arata în declaratia amintita, semnata de reprezentantii celor sase tari la încheierea reuniunii lor din capitala ceha, potrivit AFP.
„Decizia de a fi instalate rachete nu trebuie sa fie luata unilateral sau bilateral, deoarece este o problema care afecteaza securitatea întregii Europe“, subliniaza semnatarii declaratiei. Ei considera ca la negocierile în privinta scutului american antiracheta trebuie sa participe UE, Alianta Nord-Atlantica si Consiliul Rusia-NATO.
Prezenti la Praga, socialistii ungari au refuzat sa semneze declaratia. „Partidul Socialist Ungar considera ca Europa este expusa unei amenintari de atac terorist si noi trebuie sa ne aparam. Tarile trebuie sa decida individual cooperarea lor în acest domeniu si le recunoastem dreptul lor în acest sens“, a declarat vicepresedintele Partidului Socialist Ungar (MSzP) si ministru al apararii Imre Szekeres în cursul unei conferinte de presa.
Tot la Praga s-a anuntat vineri ca opozantii extinderii scutului american antiracheta au stabilit o „întîlnire europeana“ la 20 octombrie 2007 în regiunea ceha Brdy, unde ar urma sa fie amplasat radarul american. Anuntul a fost facut de coordonatoarea miscarii „Nu bazelor“, Ivona Novomeska. Ea a indicat ca si-au anuntat deja participarea la aceasta întîlnire delegatii din numeroase tari, precum Marea Britanie, Portugalia, Ungaria, Italia, Spania, Franta, Grecia, Elvetia, Belgia, Germania, Suedia si SUA.
Washingtonul poarta de mai multe saptamîni negocieri intense pentru a-si pune în aplicare proiectul, oficial destinat sa raspunda unei eventuale amenintari venind din partea unor tari din asa numita „axa a raului“, precum Iranul. Guvernele de la Praga si Varsovia si-au dat deja acordul de principiu, în pofida ostilitatii manifestate de opinia publica din tarile lor si a iritarii Moscovei. Rusia, care vede în planul american o amenintare directa la adresa securitatii sale, a propus Washingtonului sa renunte la proiectul sau si sa utilizeze, între altele, radarul rus de la Gabala, în Azerbaidjan, o propunere ramasa pîna în prezent fara succes.
|