ANCHETATORI „LEGATI“, BORFASI CU DREPTURI
Noile aberatii ale Codului penal
• deputatii au adus nenumãrate modificãri Codului de procedurã penalã, cartea de cãpãtîi a anchetatorilor • cele mai multe din noutãti restrîng posibilitatea adunãrii de probe si dau o grãmadã de drepturi infractorilor • perchezitiile si interceptãrile se vor face doar cu acordul persoanei vizate • „noi trebuie sã aplicãm si nu sã comentãm legile“, a declarat Virgil Cornea, prim-procuror adjunct al Parchetului Judetean Neamt • Din prea mult zel, deputatii au votat în tainã si în cea mai mare grabã o grãmadã de modificãri la cartea de cãpãtîi a anchetatorilor - Codul de procedurã penalã. Desi la acesta s-au adus nenumãrare amendamente de la intrarea românilor în democratie, ultimele sînt de naturã sã îngrãdeascã activitatea de urmãrire penalã, iar pe de altã parte acordã o multitudine de drepturi infractorilor. Cele mai aberante schimbãri sînt la urmãrirea penalã sau actele premergãtoarea acesteia, respectiv în materia perchezitiei, cea a interceptãrilor. Pînã acum, acestea se fãceau pe baza unui mandat eliberat de judecãtor, dar fãrã stiinta celui vizat, tocmai pentru a se putea aduna probe care sã dovedeascã activitatea infractionalã. Noile prevederi dau peste cap întreg sistemul probatoriu, încît si profanilor în domeniu le este destul de clar cã mijloacele de probã nu vor mai putea fi obtinute. Codul prevede cã persoana trebuie anuntatã cã împotriva ei a fost demaratã urmãrirea penalã. Abia dupã asta se pot dispune interceptãri. Totusi, odatã avertizat, este greu de crezut cã învinuitul ar mai putea purta discutii telefonice care sã-l inculpe. Cel mult ar putea face comentarii care sã le gîdile nervii celor care ascultã. Pînã acum, numai procurorul si judecãtorul stiau de interceptãri, iar discutiile si filmele din filaj erau probã chiar dacã erau obtinute anterior demarãrii urmãririi penale. O altã noutate constã în aceea cã anchetatorii trebuie sã-i cearã celui pe care-l cerceteazã tot ceea ce ei considerã cã este probã. Numai în cazul în care învinuitul nu va preda ceea ce-l încrimineazã se poate cere si obtine mandat de perchezitie. Este greu de crezut cã autorul unei fapte penale grave ar pãstra acasã si ar preda de bunãvoie anchetatorilor astfel de obiecte, în timpul cît acuzatorii ar merge dupã mandat la judecãtor. Imposibilitatea obtinerii unor astfel de obiecte, documente sau orice fel de înscris, din partea anchetatorilor este din start sortitã esecului. „Apreciez cã va fi afectatã activitatea de urmãrire penalã si rezultatele anchetei, dar nu am cãderea sã mã pronunt asupra unor prevederi legale. Noi trebuie sã aplicãm si nu sã comentãm legile“, a declarat Virgil Cornea, prim-procuror adjunct al Parchetului Judetean Neamt.
Controversã: sînt vizati jurnalistii în noile prevederi?
Mai noul Cop prevede cã: „sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului acesteia, chiar atunci cînd a fost trimisã deschisã sau a fost deschisã din gresealã, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicãri interceptate sau înregistrate audio, ori video, fãrã drept, se sanctioneazã“. ÃŽn cazul în care au fost sãvîrsite de o persoanã în exercitiul atributiilor de serviciu, cu depãsirea limitelor acesteia, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Nu se precizeazã dacã atributiunile de serviciu se referã la cei din sistemul judiciar, magistrati si personal auxiliar de specialitate, ori la ziaristi. Exprimarea ambiguã lasã loc de interpretãri si la mila judecãtorului, dacã îl va sanctiona pe un jurnalist sau nu pentru astfel de dezvãluiri. Pe de altã parte, jurnalistul nu poate intra fãrã drept asupra unor astfel de probe si chiar difuzarea recentã a filmului care l-a incriminat pe ex-ministrul Remes l-ar putea bãga dupã gratii pe jurnalistul care a fãcut-o. Nedelimitarea clarã a ceea ce este numit interes public poate naste pe viitor o grãmadã de actiuni penale împotriva oamenilor de presã. Drept este cã nu putini deputati s-au fript cu ceai, iar acum au hotãrît cã, preventiv, este indicat sã sufle si în iaurtul de la frigider. Cea mai spectaculoasã dintre noile prevederi ale Codului, dacã putem sã o numim asa, este ridicarea pragului sumei pentru care fapta penalã este consideratã deosebit de gravã. Dacã pînã în acest moment prejudiciul pentru infractiuni deosebit de grave era de 200.000 de lei (60.000 de euro), de acum înainte nu mai este deosebit de gravã decît fapta prin care paguba trece de pragul de 30.000.000 (circa 9 milioane de euro). Desi pare incredibil, cresterea de mai bine de 10 ori a acestui prag îndeamnã la a fura un bou, dacã nu pãtesti nimic dupã ce-ai furat un ou.
|