Crima de la priveghi : SENTINTÃ UNICÃ

• Irina Baroi Gasparic a fost condamnatĂŁ la patru ani de ĂŽnchisoare cu suspendare sub supraveghere • este prima sentintĂŁ de acest fel din cazuistica din Neamt • adolescenta si-a ucis mama la priveghiul bunicii • tĂŽnĂŁra era elevĂŁ la Liceul de ArtĂŁ „Nicolae Tonitza“ din Bucuresti • „Am simtit-o pe Irina tocitĂŁ sufleteste si am mai simtit cĂŁ ura ei fatĂŁ de Rada, mama sa, a fost atĂŽt de mare, ĂŽncĂŽt a omorĂŽt-o cu asemenea sadism“, declara medicul psihiatru Rodica Antohi •

Irina Baroi Gasparic, acum ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 18 ani, din comuna Alexandru cel Bun, a fost fost condamnatĂŁ la o pedeapsĂŁ de patru ani de ĂŽnchisoare cu suspendare sub supraveghere. Este prima sentintĂŁ de acest fel ĂŽn cazuistica judiciarĂŁ din Neamt ĂŽntr-un dosar de omor calificat. Adolescenta a fost trimisĂŁ ĂŽn judecatĂŁ pe 3 aprilie 2006, sub acuzatia de omor calificat pentru cĂŁ ĂŽn noaptea de 19 spre 20 ianuarie 2006 si-a ucis mama la priveghiul bunicii. Deoarece ĂŽnvinuita mai fusese internatĂŁ ĂŽn spitale de specialitate, dar si pentru cĂŁ era minorĂŁ, anchetatorii au dispus expertizarea psihiatricĂŁ. TĂŽnĂŁra a fost supusĂŁ unui control amĂŁnuntit, ĂŽn urma cĂŁruia s-a stabilit, initial, cĂŁ are reprezentarea faptelor pe care le-a comis. Specialistii de la Institutul de MedicinĂŁ LegalĂŁ „Mina Minovici“, au apreciat cĂŁ are discernamĂŽntul pĂŁstrat ĂŽn raport cu fapta de care este acuzatĂŁ. „(...) Tulburare de conduitĂŁ pe fondul personalitĂŁtii cu tendintĂŁ la structurare instabil emotional. Are discernĂŁmĂŽntul pĂŁstrat ĂŽn raport de fapta pentru care este cercetatĂŁ. InteligentĂŁ medie, fire emotivĂŁ cu tendinte impulsive“, se arĂŁta ĂŽn rezultatul expertizei medico-legale psihiatrice. La finalizarea urmĂŁririi penale, s-a dispus trimiterea ĂŽn judecatĂŁ. „Irina Baroi Gasparic nu a negat crima si a recunoscut fapta“, declara procurorul criminalist Alexandru Togan. Crima a avut loc la priveghiul bunicii. Victima, Rada Baroi Gasparic, ĂŽsi chemase fata acasĂŁ, de la Liceul de ArtĂŁ „Nicolae Tonitza“ din Bucuresti, unde era elevĂŁ. TĂŽnarĂŁ a venit, dar tensiunile dintre mamĂŁ si fiicĂŁ au ajuns la apogeu. PĂŁrintii erau divortati, iar tatĂŁl locuia la cĂŽteva case distantĂŁ. Irina s-a certat cumplit cu mama ei, dupĂŁ ce toatĂŁ lumea a plecat, si, ĂŽntr-un moment de furie, a strĂŽns-o de gĂŽt cu o sfoarĂŁ de la pachetele de prosoape cumpĂŁrate pentru ĂŽnmormĂŽntare. Desi victima murise, ea a continuat agresiunea, a luat un piolet si a lovit-o ĂŽn cap. Nu cu tĂŁisul, ci cu cealaltĂŁ parte, provocĂŽndu-i o ranĂŁ adĂŽncĂŁ de cĂŽtiva centimetri. „Am fost nevoitĂŁ sĂŁ actionez asa, deoarece mama nu mai tĂŁcea. Am luat o frĂŽnghie si am strĂŽns-o de gĂŽt si, desi era la pĂŁmĂŽnt, mi-a fĂŁcut impresia cĂŁ tot continuĂŁ sĂŁ mĂŁ certe. Am vĂŁzut un topor pe scĂŁri si am lovit-o din nou“, a declarat inculpata, imediat ce a fost retinutĂŁ de anchetatori.

O nouĂŁ expertizĂŁ schimbĂŁ totul

Dupã grozavie, a bîntuit toatã noaptea prin sat, a ajuns în oras, s-a întors la tatãl ei, unde a fost gãsitã de anchetatori. Nici mãcar nu a încercat sã ascundã fapta, hainele si încãltãmintea, pline de sînge, fiind gãsite la vedere. Doar sfoara o aruncase. Irina, elevã la liceul amintit, se anunta o mare sperantã a artelor plastice. Si a poeziei. Obtinuse nenumãrate premii pentru picturã si graficã, iar, trei ani la rînd, între 2000 si 2002, a primit medalia de aur la Olimpiada Francofoniei, sectiunea arte si culturã. Picta icoane, o parte din creatiile sale fiind prezentate si în Franta. Apãrarea a fãcut tot ce este posibil în încercarea de o salva pe Irina de la închisoare. S-a solicitat o nouã expertizã care sã stabileascã dacã în momentul sãvîrsirii infractiunii avea discernãmînt. Între timp s-a întîmplat o minune, asa cum a descris întîmplarea, familia sa. Dintr-o gravã eroare judiciarã tînãra a fost eliberatã din Penitenciarul Bacãu, în mai 2006. La un termen de judecatã s-a omis prelungirea arestãrii preventive, iar în momentul în care a expirat, minora a fost eliberatã si trimisã acasã. Fiind unul din putinele cazuri în care cercetarea s-a fãcut în libertate, reexpertizarea s-a fãcut mult mai greu. Desi dispusã din iunie 2006, rezultatul a venit sãptãmîna trecutã. Medicii au concluzionat cã adolescenta are discernãmîntul mult diminuat si au recomandat internarea medicalã.

„Este un bolnav cu probleme majore“

Irina a avut din copilĂŁrie contact cu medicii pediatri psihiatri, din cauza unor afectiuni. La scurt timp dupĂŁ ce a fost ĂŽncarceratĂŁ pentru omor a fost vizitatĂŁ de psihiatrului Rodica Antohi. „ÎntĂŽlnirea cu Irina m-a ĂŽndurerat, m-a miscat, dar mi-a si ĂŽntĂŁrit convingerea cĂŁ este un bolnav cu probleme majore. Nu regreta nimic din ce a fĂŁcut, nu are mustrĂŁri de constiintĂŁ si nu este deloc preocupatĂŁ de ce urmeazĂŁ sĂŁ i se ĂŽntĂŽmple, de viitorul si de soarta ei. A plĂŽns la un moment dat, dar plĂŽnsul ei nu avea legĂŁturĂŁ cu nimeni altcineva si cu nimic altceva, decĂŽt cu prietenul ei, singurul de care ĂŽi pĂŁsa si care se afla la Bucuresti. Se gĂŽndeste dacĂŁ el va tine legĂŁtura cu ea si dacĂŁ o va sustine moral pe toatĂŁ perioada ispĂŁsirii pedepsei. DacĂŁ va fi cazul. Vrea sĂŁ ĂŽl vadĂŁ neapĂŁrat. În rest, am simtit-o pe Irina tocitĂŁ sufleteste si am mai simtit cĂŁ ura ei fatĂŁ de Rada, mama sa, a fost atĂŽt de mare, ĂŽncĂŽt a omorĂŽt-o cu asemenea sadism. Mi s-a destĂŁinuit linistitĂŁ, cĂŁ a mai avut o tentativĂŁ de a o gĂŽtui pe maica-sa. Asa cum am mai spus, fata a ĂŽnceput sĂŁ manifeste grave tulburĂŁri de comportament ĂŽncĂŁ de la pubertate, iar ĂŽn timp acestea au luat forma unei psihoze schizofrenice latente. Poate cĂŁ atmosfera familialĂŁ tensionatĂŁ, neprielnicĂŁ pentru orice adolescent, dar mai ales pentru unul cu astfel de tulburĂŁri, i-a exacerbat manifestĂŁrile si fenomenele psihice. Din discutiile purtate cu cĂŽteva rude, am aflat cĂŁ bunica mamei sale, adicĂŁ bunica Radei, a suferit de schizofrenie. Asta poate fi o explicatie a diagnosticului pe care ĂŽl are si Irina, cĂŁci dupĂŁ cum se stie, boala aceasta se mosteneste“, declara la acea vreme medicul psihiatru Rodica Antohi.
Pe toatĂŁ durata procesului, la fiecare termen de judecatĂŁ de la eliberarea din penitenciar si pĂŽnĂŁ la verdict, Irina a fost sprijinitĂŁ constant de tatĂŁl ei.

Ce implicĂŁ suspendarea sub supraveghere

Se aseamãnã foarte mult cu suspendarea conditionatã. Conform normelor în vigoare, instanta tine cont de gradul de pericol social al faptei si de persoana inculpatului. Se aplicã dacã pedeapsa cu închisoarea nu este mai mare de 4 ani. Nu se aplicã în cazul infractiunilor al cãror maxim special depãseste 15 ani sau la infractiunile de viol, vãtãmare corporalã gravã, torturã si loviri sau vãtãmãri cauzatoare de moarte. În ce-l priveste pe inculpat, trebuie ca acesta sã nu mai fi fost condamnat anterior la o pedeapsã mai mare de un an. Instanta trebuie sã aprecieze cã reeducarea inculpatului poate avea loc si în libertate. Termenul de încercare e de la 2 la 5 ani, care se adunã la durata pedepsei stabilite pentru infractiunea pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. O altã particularitate a acestui tip de suspendare este existenta unui ansamblu de obligatii si mãsuri de supraveghere pe care instanta le poate impune persoanei condamnate pe durata termenului de încercare. Mãsurile de supraveghere sînt obligatorii, iar impunerea obligatiilor este lãsatã la latitudinea instantei. Cînd condamnatul nu respectã obligatiile si mãsurile de supraveghere impuse, instanta poate fie sã revoce suspendarea, fie sã prelungeascã termenul de încercare cu cel mult 3 ani. Dacã în termenul de încercare condamnatul nu a sãvîrsit o altã infractiune si dacã nu a intervenit revocarea sau anularea suspendãrii, acesta este reabilitat de drept.
DacĂŁ minorul condamnat se sustrage dupĂŁ ĂŽmplinirea vĂŽrstei de 18 ani sau dacĂŁ nu-si ĂŽndeplineste obligatiile impuse instantĂŁ poate fie sĂŁ revoce suspendarea, fie sĂŁ prelungeascĂŁ termenul de ĂŽncercare cu cel mult 3 ani.