„Blocada sutanelor“, 10 miliarde
• Directia Silvicã intentioneazã sã dea în judecatã Mitropolia cãreia îi va cere daune de 10 miliarde de lei • silvicultorii afirmã cã acesti bani au fost pierduti, întrucît li s-a interzis sã intre în pãdurile aflate în litigiu • „am pierdut multi bani, pentru cã agentii economici care aveau partizi cîstigate nu si-au putut duce contractele la bun sfîrsit“, afirmã reprezentantii Directiei Silvice • de partea cealaltã, pãrintele jurist Grigore spune cã silvicultorii nu au dreptate si cã trebuie sã le plãteascã circa trei miliarde de lei • Neîntelegerile dintre Directia Silvicã Neamt si Mitropolia Moldovei si Bucovinei par a nu se mai finaliza. Desi pe rol existã mai multe procese si anchete penale, cele douã pãrti nu dau semne de împãcare. Recent, reprezentantii Directiei Silvice Neamt au precizat cã intentioneazã sã se adreseze instantei pentru a recupera o sumã de aproximativ 10 miliarde de lei, bani pe care i-ar fi pierdut pentru cã agentii economici cu care aveau încheiate contracte nu le-au putut duce la bun sfîrsit. Mai exact, silvicultorii afirmã cã decizia de acum cîteva luni, a cãlugãrilor, de a bloca drumurile cãtre exploatatiile forestiere le-au creat un serios prejudiciu. „Ceea ce s-a întîmplat în luna mai, cînd cãlugãrii au blocat cãile de acces în exploatãrile forestiere, ne-a creat un prejudiciu financiar important. Noi aveam atunci contracte încheiate cu diversi agenti economici si nu le-am mai putut duce la bun sfîrsit. Foarte mult lemn tãiat a rãmas pe platformele forestiere, nemaifiind valorificat. ÃŽn aceste conditii, am fost nevoiti sã reziliem contractele cu agentii economici, pierzînd bani. Toatã aceastã poveste a creat un prejudiciu în valoare de cîteva miliarde de lei. De aceea, juristii nostri vor face actiune în instantã pentru recuperarea lui“, a declarat Viorel Timisescu, purtãtorul de cuvînt al Directiei Silvice Neamt.
De partea cealaltã, juristul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, pãrintele Constantin Grigore, spune cã nu cãlugãrii trebuie sã plãteascã, ci Directia Silvicã Neamt care, spune el, nu ar mai fi avut dreptul sã intre în pãdure dupã ce instanta a retrocedat-o. „Nu au dreptate pentru cã existã o hotãrîre care interzice accesul Directiei Silvice Neamt în pãdurea cîstigatã de noi. Pãdurile au fost retrocedate din data de 7 mai, hotãrîrea fiind irevocabilã. Din acel moment, ei nu mai aveau voie sã exploateze pãdurea. O eventualã actiune (n.n. - de actionare în instantã) a lor în acest sens, ar atrage din partea noastrã o cerere reconventionalã prin care vom cere o sumã de bani calculatã la volumul profitului realizat de Directia Silvicã începînd cu data de 9 ianuarie, cînd am cîstigat pãdurea la Judecãtoria Tîrgu Neamt. Au urmat recursurile înaintate de ei, dar care au fost respinse. Oricum, ne va obliga legea sã le cerem acesti bani, pentru a recupera profitul nerealizat de cãtre Mãnãstirea Neamt si Mitropolia Moldovei. Indiferent de ce va fi, acesti bani, aproximativ 3 miliarde de lei, va trebui sã-i recuperãm“, a declarat pãrintele Grigore.
Decizie contestatã
În cursul lunii mai, zeci de cãlugãri au blocat drumurile care duceau spre exploatãrile forestiere interzicînd accesul agentilor economici în zonã. Scene inimaginabile, cu cãlugãri cocotati pe masinile pentru transportul lemnului, au fãcut ocolul tãrii la acea vreme. Lãsînd la o parte cine a avut dreptate atunci, un lucru se poate spune cu certitudine si anume cã singurii perdanti în acel rãzboi au fost societãtile care au licitat masã lemnoasã în pãdurea cu pricina. Directia Silvicã Neamt nu poate fi acuzatã cã exploateazã pãdurea în acea zonã, pentru cã existã studii fundamentate care aratã cã terenul cu vegetatie forestierã necesitã anumite lucrãri. În plus, silvicultorii au invocat prevederile legale care stipuleazã clar cã, în cazul în care pãdurea va fi retrocedatã, Directia Silvicã va achita mãnãstirii valoarea profitului obtinut de pe terenul cu pricina de la data începerii procesului. În acel moment, Directia Silivicã Neamt avea deschise, pe suprafata de pãdure cerutã de mãnãstire, 10 partizi de pe care urmeazã sã fie exploatati 8.000 de metri cubi de masã lemnoasã. De asemenea, în zonã mai existau 200 de metri cubi de lemn la drum auto, care nu putea fi transportat din cauza opozitiei cãlugãrilor.
|