Stresul ne bagã-n boalã
• afectiunile cardiace sau neurologice, diabetul, bolile gastrointestinale sau hepatice, tulburãri de metabolism sau bolile tiroidei sînt numai o parte ale problemelor de sãnãtate provocate de stres • acesta se manifestã de multe ori prin dureri de cap inexplicabile, insomnii, incapacitate de concentrare, obosealã cronicã • Nemtenii sînt mãcinati de boli, care mai de care mai grave, apãrute la vîrste din ce în ce mai tinere. Conform statisticilor, tot mai multi nemteni cu vîrste nu mult peste 30 de ani suferã de afectiuni cardiace sau neurologice grave, diabet, tulburãri de metabolism, boli ale tiroidei, afectiuni gastrointestoinale sau hepatice.
Numãrul bolnavilor de cancer este în crestere de la an la an, multi dintre cei diagnosticati cu aceastã maladie fiind foarte tineri. Medicii spun cã instalarea bolilor severe la vîrste destul de tinere, lipsa de rãspuns a organismului pacientilor la tratamentul administrat, ori agravarea stãrii acestora chiar în timpul tratamentului, au drept cauzã stresul. Se apreciazã cã 80% dintre bolile sau stãrile de rãu au la bazã tulburãrile generate de stres. Acesta se manifestã de multe ori prin dureri de cap, aparent inexplicabile, care apar din senin si se repetã, tulburãri ale somnului sau chiar insomnii, tulburãri de respiratie, palpitatii cardiace, tulburãri gastrointestinale, psoriazis sau alte probleme dermatologice. Creserea colesterolului poate fi determinatã adesea de stres, în mult mai mare mãsurã decît alimentele bogate în grãsimi. Hipertensiunea arterialã, prezentã din ce în ce mai mult la persoane tinere care se cred perfect sãnãtoase, dar suferã un accident vascular cerebral sau un infarct, este în multe situatii un efect al stresului. Netratarea stresului ori a problemelor generate de acesta pot determina epuizare psihicã si chiar obosealã cronicã, scãderea capacitãtii de concentrare, ceea ce în timp are ca efect scãderea performantei profesionale.
„Fiecare dintre noi simte, la un moment dat cã este obosit fãrã vreo explicatie, cã nu mai are chef de muncã, cã i-a dispãrut pofta de viatã. Unii încep sã aibã reactii negativiste si sã nu mai fie multumiti de propria persoanã, scãzînd respectul de sine pînã într-acolo încît ajung sã creadã cã nu mai au nici o valoare. Acestea sînt trãiri care apar atunci cînd o persoanã este afectatã de stres. Cînd ele se acumuleazã si modificã starea unei persoane mai mult de cîteva sãptãmîni, înseamnã cã este vorba despre mai mult decît stres si cã s-a instalat depresia. ÃŽntre cele douã, nu este prea mult drum de parcurs. ÃŽn aceastã situatie se instaleazã adesea dispozitia tristã si scãderea interesului pentru oricare dintre activitãtile zilnice. La unii apare scãderea poftei de mîncare si pierderea în greutate, iar la altii, din contra, se manifestã o dorintã permanentã de a mînca. Apare apoi insomnia, starea de agitatie sau încetinirea ritmului de activitate, oboseala permanentã. Stresul este un proces biologic complex, un mecanism de adaptare a functionalitãtii individului la realitãtile înconjurãtoare“, a declarat doctor Cornelia Vulpe, sefa sectiei Psihiatrie a Spitalului Judetean.
Studii de specialitate aratã cã românii sînt printre cei mai stresati europeni - 52 % se considerã prea încordati, iar 56% au dureri de cap, aparent inexplicabile.
|
Autentificare
