Scoala - ring de box

• scolile nu mai reprezintĂŁ demult un loc sigur pentru cei care le frecventeazĂŁ • agresivitatea fizicĂŁ si verbalĂŁ devin tot mai prezente ĂŽn unitĂŁtile de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt • au fost cazuri ĂŽn care conflictele dintre elevi, ori dintre acestia si profesori au fost transate cu pumnul • „Nu are importantĂŁ cum ĂŽti cĂŽstigi banul, ci sĂŁ ĂŽl ai, nu are importantĂŁ cum ĂŽti cĂŽstigi pozitia socialĂŁ, ci sĂŁ o ai. În foarte multe familii se manifestĂŁ lipsa nevoii de culturĂŁ si de viatĂŁ spiritualĂŁ“, a declarat medicul Cornelia Vulpe •

Scoala nu mai este cum era odatĂŁ! Respectul pentru dascĂŁli a scĂŁzut, poate si din cauza Mertanului cu care este adus plodul la scoalĂŁ, la fel respectul pentru colegii de clasĂŁ, care sĂŽnt etichetati ĂŽn functie de punga babacilor, si, de ce nu, a lehamitei din partea unor profesori siliti sĂŁ accepte salarii derizorii ĂŽntr-un sistem ĂŽn care experimentele nu se mai terminĂŁ. Apoi, atmosfera generalĂŁ din unitĂŁtile de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt seamĂŁnĂŁ tot mai mult cu aceea de pe maidan, unde suprematia o detin nu neapĂŁrat pumnul, dar de multe ori vorba durĂŁ, strigatĂŁ. Tot un fel de violentĂŁ. Siguranta elevilor este periclitatĂŁ de unii tineri care au sau nu statut de scolar, uneori de membrii plini de ifose ai unor asa-zise gĂŁsculite de cartier, ba chiar si de unele cadre didactice. Se bat elevii ĂŽntre ei, profesorii ĂŽi lovesc pe discipoli, dar, mai nou, se ĂŽntĂŽmplĂŁ si invers. Elevii de gimnaziu si liceenii socheazĂŁ nu numai prin violenta gesturilor, ci si prin aceea a limbajului. ToatĂŁ lumea este oripilatĂŁ, problema este vesnic ĂŽn discutia celor cu responsabilitĂŁti... Concret se face prea putin si cazuri de violentĂŁ apar prin scolile Neamtului.

„Violenta verbalĂŁ si fizicĂŁ sĂŽnt moduri de exprimare a emotiei, mĂŽniei, frustrĂŁrii“

Psihiatrii si psihologii sînt de pãrere cã manifestãrile violente pe care le au atît copiii, cît si adultii tin de mai multe aspecte. În ceea ce îi priveste pe copii, violenta fizicã si verbalã tine de lipsa de educatie familialã. Existã pãrerea cã succesul în viatã este asigurat de bani si tupeu. Numai cã nevoile materiale nu satisfac întru totul individul.
„Unul dintre aspectele foarte grave ale societĂŁtii românesti ĂŽl reprezintĂŁ disolutia moralitĂŁtii. Nu are importantĂŁ cum ĂŽti cĂŽstigi banul, ci sĂŁ ĂŽl ai, nu are importantĂŁ cum ĂŽti cĂŽstigi pozitia socialĂŁ, ci sĂŁ o ai. În foarte multe familii se manifestĂŁ lipsa nevoii de culturĂŁ si de viatĂŁ spiritualĂŁ. FĂŁrĂŁ o educatie solidĂŁ si o capacitate de reechilibrare, pornirile emotionale sĂŽnt foarte greu de ĂŽnfrĂŽnat, mai ales la anumite vĂŽrste. Si atunci, copiii si tinerii al cĂŁror caracter este ĂŽn formare imitĂŁ si sar la bĂŁtaie atunci cĂŽnd sĂŽnt ĂŽn impas. ImitĂŁ ceea ce vĂŁd pe stradĂŁ, acasĂŁ si mai ales la televizor, unde totul ĂŽndeamnĂŁ la violentĂŁ. Copiii sĂŽnt ĂŽn impas, nu au fortĂŁ interioarĂŁ pentru a depĂŁsi situatiile delicate, critice. Violenta fizicĂŁ si verbalĂŁ reprezintĂŁ modalitĂŁti de exprimare a emotiei, mĂŽniei, frustrĂŁrii, durerii“, sustine doctor Cornelia Maria Vulpe, sefa Centrului de SĂŁnĂŁtate MintalĂŁ Piatra Neamt.

Comunicarea pĂŁrinte - elev, profesor - elev....

Acelasi medic aratĂŁ cĂŁ ĂŽn foarte multe situatii, copiii nu gĂŁsesc modelele de care au nevoie si nici nu au cu cine sĂŁ comunice. PĂŁrintii ĂŽi neglijeazĂŁ si nu stau de vorbĂŁ cu ei, fiind preocupati ĂŽn exclusivitate de serviciu si de modalitĂŁti de cĂŽstig a surselor de existentĂŁ. Profesorii nu gĂŁsesc nici ei calea de comunicare cu copiii, fie pentru cĂŁ nu ĂŽsi doresc asta, fie cĂŁ nu sĂŽnt pregĂŁtiti, nu au vocatia necesarĂŁ. Multi dintre profesori sĂŽnt nemultumiti de serviciul lor, de ceea ce fac, de faptul cĂŁ sĂŽnt prost plĂŁtiti. Ca atare nu au randament si nu sĂŽnt capabili sĂŁ atragĂŁ copiii ĂŽn procesul de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt. „Am avut ĂŽn tratament multi profesori care spun cĂŁ nu mai suportĂŁ sĂŁ meargĂŁ la scoalĂŁ, cĂŁ nu mai suportĂŁ copiii. În scoli sĂŽnt tot mai putini oameni pregĂŁtiti pentru meseria de pedagog“, opineazĂŁ doctorul psihiatru Cornelia Maria Vulpe.
Între lipsurile majore ale sistemului de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt se numĂŁrĂŁ faptul cĂŁ nu fiecare scoalĂŁ are angajat un psiholog, care sĂŁ se ocupe de problemele copiilor si care sĂŁ ĂŽi ajute sĂŁ ĂŽnteleagĂŁ anumite probleme si sĂŁ le depĂŁseascĂŁ, sĂŁ accepte cĂŁ, ĂŽn viatĂŁ, unele lucruri se pot schimba, altele nu. Pe de altĂŁ parte, existĂŁ mentalitatea pĂŁguboasĂŁ cĂŁ mersul la un psiholog sau psihiatru este un semn rĂŁu, o ĂŽnjosire sau o pedeapsĂŁ. „Într-o societate care nu ĂŽsi respectĂŁ valorile spirituale si pune pret numai pe partea materialĂŁ, ĂŽntr-o societate ĂŽn care intelectualii sĂŽnt umiliti cu salarii de mizerie si sĂŽnt considerati ultimii oameni, tocmai pentru cĂŁ sĂŽnt prost plĂŁtiti, profesorii nu se pot bucura de respectul cuvenit din partea celor pentru care numai banul are valoare, iar mintea, ĂŽnvĂŁtĂŁtura, nu“, a conchis doctorul Cornelia Vulpe.

CuvĂŽntul de ordine, bĂŁtaie

Desi ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntul nemtean s-a remarcat prin rezultate extraordinare obtinute de elevi la olimpiade, concursuri scolare si examene de admitere la universitĂŁti strĂŁine, el a ĂŽnregistrat si evenimente negative legate de comportament. Actori au fost elevi de liceu, pĂŁrinti, dar si profesori, toti cu orgolii exacerbate. Si s-a ajuns ca pĂŽnĂŁ si un profesor sĂŁ fie lovit de un mucos. Cazul s-a petrecut la Colegiul Tehnic „Miron Costin“ Roman. Elevul Florian A., elev ĂŽn clasa a X-a la scoala de arte si meserii, terminase orele si se balansa ĂŽn tocul unei usi. VĂŁzĂŽndu-l, profesorul de educatie fizicĂŁ Adelin T. i-a recomandat sĂŁ plece acasĂŁ, pentru a nu deranja orele care erau ĂŽn desfĂŁsurare. Adolescentul a rĂŁspuns impertinent, iar dascĂŁlul s-a rĂŁstit la el. Iesirea acestuia l-a iritat pe elev care, fĂŁrĂŁ nici o retinere, l-a pĂŁlmuit pe profesor.

Cu arma, la liceu

Un incident mai putin obisnuit s-a petrecut ĂŽn toamna acestui an la Grupul Scolar Economic din Piatra Neamt, unde tatĂŁl unei liceence a vrut sĂŁ-si protejeze fiica folosind o armĂŁ de tir. Ceea ce l-a determinat sĂŁ-si iasĂŁ din minti si sĂŁ nu se gĂŽndeascĂŁ nici o clipĂŁ la repercusiuni a fost faptul cĂŁ ĂŽn repetate rĂŽnduri fiica s-a plĂŽns cĂŁ a fost agresatĂŁ si amenintatĂŁ de niste indivizi, „bĂŁieti de cartier“, cĂŁ va fi snopitĂŁ ĂŽn bĂŁtaie, rĂŁpitĂŁ si violatĂŁ. DupĂŁ spusele elevei, „bĂŁietii“ ar fi fost ĂŽndemnati la astfel de fapte chiar de cĂŁtre colegele ei, supĂŁrate cĂŁ fata refuzĂŁ sĂŁ frecventeze barurile sau discotecile din oras. Asa cĂŁ pĂŁrintele s-a ĂŽnarmat cu o puscĂŁ de vĂŽnĂŁtoare luatĂŁ de la un cunoscut si s-a dus la scoalĂŁ hotĂŁrĂŽt sĂŁ-i prindĂŁ si sĂŁ-i pedepseascĂŁ pe cei care ĂŽi hĂŁrtuiau si amenintau copilul. A intervenit politia, pietreanul alegĂŽndu-se cu dosar penal.
DupĂŁ toate cele expuse mai sus, se contureazĂŁ o ĂŽntrebare: Cine ar trebui sĂŁ vegheze la securitatea elevilor cĂŽnd acestia se aflĂŁ ĂŽn incinta unei institutii de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt? Legea spune cĂŁ unitĂŁtile scolare sĂŽnt obligate sĂŁ asigure protectie ĂŽn incinta scolilor. DacĂŁ se ĂŽntĂŽmplĂŁ sau nu asa stie orice pĂŁrinte care, ĂŽngrijorat de securitatea copilului, stĂŁ cu sufletul la gurĂŁ ĂŽn fiecare zi pĂŽnĂŁ acesta ajunge acasĂŁ.