Pumnul si palma conjugalã ar putea fi pedepsite penal
• s-a propus ca aceastã formã de agresiune sã fie incriminatã • în Neamt au fost înregistrate circa 350 de cazuri, de la începutul acestui an • Violenta în familie ar putea deveni infractiune, dacã propunerile
Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei vor fi însusite de Ministerul Justitiei. ANFP a prezentat un program de mãsuri pentru modificarea Codului Penal, astfel încît fenomenul sã poatã fi sanctionat penal. „Este o ideee bunã deoarece, în acest moment, pîrghiile de protejare a femeii sînt foarte putine. De exemplu, Politia nici nu poate interveni decît în cazul în care agresorul iese din casã. Chiar dacã oamenii legii sînt sesizati de faptul cã undeva este un astfel de incident, pot doar sã batã la usã si sã invite persoana afarã. Dacã aceasta nu vrea sã iasã, ei nu pot interveni. Ulterior, victima poate depune plîngere, poate solicita certificat medico-legal sau poate merge într-un adãpost special amenajat cu aceastã destinatie, dar la momentul agresiunii sau cel imediat urmãtor nu se poate interveni“, a declarat Loreta Vlaicu, inspector principal în cadrul Compartimentului prevenire si combatere a violetei în familie, din cadrul Directiei de Muncã Neamt. Actiuni de prevenire s-au derulat si pe teritoriul judetului Neamt, în perioada 28 noiembrie-10 decembrie 2007. „Sustinem declararea fenomenului de violentã în familie ca infractiune si includerea acestuia într-un capitol distinct al Codului Penal, cît si introducerea unor mãsuri de protectie“, a afirmat presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, Mihaela Mostavi. Sînt situatii de agresiune domesticã în care victima este chiar în imposibilitatea de a iesi din casã pentru a cere ajutor. „Pentru primele trei trimestre ale anului 2007, în Neamt au fost semnalate si înregistrate un numãr de 342 de cazuri de violentã în familie. Victimele sînt femei, de vîrste diferite, de la 18, pînã în jur de 60 de ani, chiar 65 de ani. Parte dintre ele au ajuns în adãposturi, unde pot sta o vreme împreunã cu copiii lor. Deocamdatã, în judet este Fundatia Columna care adãposteste astfel de victime si Femina 2000 Roman, dar aici adãpostul este în curs de amenajare“, a adãugat Loreta Vlaicu. Practic, în aceste adãposturi femeia are grijã singurã de copii, i se poate oferi un loc de muncã si beneficiazã de consiliere psihologicã, juridicã si socialã. Printre mãsurile propuse de Agentia Nationalã sînt interdictia pentru agresor de a rãmîne sau de a reveni în locuinta familiei pe o perioada determinatã, introducerea ordinului de protectie, precum si a interdictiei de a contacta victima sau pe membrii familiei acesteia prin orice mod, direct sau indirect. Ar mai putea fi introdusã obligativitatea ca agresorul sã participe la programe de consiliere psihologicã si de reintegrare socialã. ÃŽn acelasi timp, persoana care a sãvîrsit un act de violentã domesticã s-ar putea alege cu interdictia de a se apropia de locuinta familiei sau de locul în care victima îsi desfãsoarã activitatea. Tot la nivel de propunere, o modalitate de a-l face pe autor sã constientizeze gravitatea faptei sale ar fi înlocuirea amenzii cu cea a închisorii, ori cu munca în folosul comunitãtii.
|
 Comentarii la acest articol: |
| Ad�ugat de Mos_Tautu la data 12.12.2007 06:16 |
Violenta in familie
Violenta în famlie tine si de socializarea agresiunii.Copiii agresati vor deveni la rândul lor pãrinti violenti (deoarece bãtãusul frustreazã dar creiazã si modelul).Tot Gilles obsevã cã violenta este mai mare în familiile sãrace,cu educatie precarã,cu familii disociate,în familii cu peste 4 copii.Socializarea copiilor prin bãtaie apare la pãrintii care au mai putine aspiratii pentru copiii lor.Pedepsele variazã si în functie de sexul si trãsãturile pãrintilor si a copiilor,în functie de rolul pregãtit copiilor în viata adultã.Mary Hanemann Lystad (1972) subliniazã cã douã aspecte sociale s-au exploarat în familiile violente:
-structura de putere în familie;
-structura de putere a marii societãti;
Familia ca orice grup social consistã într-o ierarhie,cu subordonãri,rivalitãti,uzul de fortã.Din acest punct de vedere,Strauss (1973) include aceasta în structura socialã,subliniind importanta valorilor,credintelor, |
 |
|
Autentificare
