|
|
|
|
| Monitorul de Neamt » Stiri Locale |
15 Decembrie 2007 |
 |
Si dascãlii mai trag la mãsea
• sefii Inspectoratului Scolar efectueazã controale inopinate la începerea cursurilor prin diferite scoli • se verificã respectarea orarului atît de elevi cît si de profesori • s-a întîmplat ca unele cadre didactice sã fie luate pe nepregãtite • Cei trei sefi ai Inspectoratului Scolar Judetean Neamt - generalul
Mihai Lãcãtusu si adjunctii Gabriela Banu si Grigorutã Oniciuc si-au
fãcut un obicei în a vizita scolile din judet dis-de-dimineatã. Vizita lor este neanuntatã si nu au pretentia de a-i gãsi pe directori în scoalã cu noaptea în cap. „Pretentiile“ de acest gen apar dacã la fata locului gãsesc lucruri nelalocul lor. „Ne-am fãcut un obicei ca noi, inspectorii generali, sã ajungem în scoli în jurul orei 7.30. Facem asta mai devreme pentru a ajunge la timp si la program, dat fiind faptul cã activitatea la Inspectorat începe la ora 8.30. ÃŽn timpul acestor vizite am gãsit si lucruri bune, si mai putin bune. Am
constatat cã unii dintre colegii nostri de la catedrã miroseau a altceva decît pastã de dinti sau gumã de mestecat si le-am transmis cã dacã au preferinte bahice nu au ce cãuta în sistemul educativ. Verificãm, în cadrul acestor inspectii, si problema absenteismului. Ne intereseazã nu doar absentele elevilor, ci si ale dascãlilor, care se scuzã cã ba nu a ajuns autobuzul la timp, ba l-au pierdut, ba ceasul desteptãtor nu si-a fãcut datoria si de asta au întîrziat la ore“, a declarat generalul Mihai Lãcãtusu. Printre dascãlii prinsi cã „au cãlcat pe bec“ se numãrã o învãtãtoare de la Mãrgineni, cãreia i s-a sugerat sã-si depunã dosarul de pensionare pînã cînd nu va fi prea tîrziu, dar si persoane de la scoli din Dochia, ori Tarcãu. De la începutul anului scolar si pînã pe data de 11 noiembrie, în unitãtile de învãtãmînt din judetul Neamt s-au înregistrat peste 200.000 de absente. Nu au fost acte de violentã sau de altã naturã care sã pericliteze normalitatea procesului de învãtãmînt. Pentru evitarea unor astfel de situatii în scoli, directorii au obligatia sã realizeze planuri proprii privind asigurarea ordinii si disciplinei. Comparativ cu perioadele anterioare, în ultimul timp, violenta în scoli a scãzut foarte mult, motiv de bucurie pentru sefii
învãtãmîntului nemtean. De asemenea, s-a constatat cã
adresabilitatea dascãlilor fatã de elevi s-a îmbunãtãtit simtitor, ceea ce îi face mai atractivi pentru copii.
|
 |
|
|
|
|
|
 Comentarii la acest articol: |
| Ad�ugat de constanta la data 16.12.2007 11:32 |
Vizite la domiciliu
Ca unele mirosuri nu sunt 'in conformitate cu simturile olfactive' ale IPS L.M., ma indoiesc, dar ii dau dreptate! Dar, in problema AUTOBUZUL, deja este un ABUZ! ISJ este PARTE din ADMINISTRATIA acestei tari: faptul ca autobuzul intarzie, nu e vina profesorului CI VINA GUVERNANTILOR! Ce-ar fi daca in loc de autobuz am pune SALVARE sau POMPIERI iat in loc de profesori ... omologii lor din domeniile mentionate? Sunt o persoana foarte sensibila la MIROSURI (la propriu!), dar, aici IMI MIROASE A ALTCEVA! Final: D-lor inspectori, ce parere aveti de 'AERUL' din sala in care adunati aproape 100 de C.D., venite din DOCHIA sau de oriunde (uitasem, la Dochia ati fost cu autobuzul sau cu masina ISJ ori cu 'proprietate personala' (pentru niste DECONTARI la .. fii, fiice etc.)? Ai senzatia ca te sufoci! Ce-ar fi daca V-ATI FACE O PROPRIE INSPECTIE INOPINATA? Ora o stabiliti singuri! Intotdeuna sa stiti ca undeva, sus sau jos, cineva va vegheaza! Iubiti-i pe toti pentru ca 'din cauza lor' existati! |
| Ad�ugat de Mos_Tautu la data 16.12.2007 12:41 |
Alcoolul si profesorii
Cine face profesorat trebuie sa inteleaga faptul ca aceasta profesie are un statut aparte si ca anumite comportamente ale lor sunt luate ca model de cei tineri.
Profesii ca medic,profesor,preot,asistent social etc nu pot fi facute decat de oameni cu vocatie,oameni care iubesc oamenii,copiii in cazul profesorilor.
De aceea moralitatea acestor profesii este chiar mai presus de profesionalism.
Daca tata acasa bea,profesorul bea,medicul miroase a alcool,chiar si preotul care va fi filosofia de viata a tanarului.Va mai fi in stare sa creada ca alcoolismul este un viciu.
Din pacate rezultatele muncii profesorilor apar nu imediat ci dupa 10-15 ani si ei sunt vinovati de cum arata societatea la acea vreme.
Poate ca chiar si politicienii corupti ar arata altfel daca ar fi avut dascali si alte modele in jurul lor. |
| Ad�ugat de cichi.cean la data 16.12.2007 15:30 |
"profesorii sunt de vina pt tot raul din tara asta"
Tocmai am aflat ca infectia societatii romanesti si coruptia politicienilor au un vinovat "profesorii".Dar si acestia se impart in doua categorii: cei care au format hoti ca cei din PNL si PSD si profesorii cu dedicatie ca cei care au dat valori precum cei din PD-L (cel putin asta deduc din istoricul comentariilor d-lui Tautu).Personalitatea unui om este o imbinare de influente ale unor persoane si intamplari si nu cred ca se datoreaza in mod fundamental unui anume profesor.Daca as fi de acord cu cele scrise de dl Tautu as putea spune ca pupincurismul de care da dovada in mesajele pe care le scrie zilnic este rezultatul unui profesor dar cred ca alte interese il fac atat de servil fata de unii.Hai sa nu ne mai dam cu parerea despre o intreaga breasla ,ca uscaturi au toate domeniile si tot niste profesori au creat idoli si pt dv dle. (altfel ce ati fi dat saptamanile astea cu periuta ?).Oamenii cu vocatie au si ei copii de crescut. |
| Ad�ugat de constanta la data 16.12.2007 15:33 |
Buna seara Mosule!
Darurile tale sunt intotdeuna acre, sarace si previzibile! E clar ca esti 'un MOS PREFACUT'!
1. Faci referire la MODELE! Mai sunt ele VIABILE? EXISTA OAMENI care poate fi dati ca modele? Dati-mi un exemplu si va dau un alt model 'mai VIABIL'! Ca sa nu va 'incurcati neuronul': daca spuneti ILIESCU (si eram sigur ca asa veti spune!), va raspund BASESCU; daca spuneti Liiceanu, va raspund Becalli, daca spuneti Bethoven va spun Vali Vijelie, etc. Care e 'model', pentru cine si cand?
2. Ploiticienii actuali au avut profesori buni! In ecuatia FORMARII lor, elementul 'disturbator', n-au fost profesorii, nici preotii si nici medicii. 'FILOZOFIA' lor a creat-o BANUL si setea de putere! Ceausescu a fost mic copil fata de ei! Dar asta nu mai trebuia sa v-o spun pentru ca DEJA STIATI!
3. 'Profesionalismul' presupune si 'moralitate profesionala', deci o formulare a dvs. sufera de 'redundanta persuasiva'! Vine de la St. GH.?
4. ISJ are multe treburi de facut dar mereu isi alege cate 'altceva'! |
| Ad�ugat de Mos_Tautu la data 16.12.2007 16:18 |
Importanta raportului individ-culturã
Pentru Linton cultura este un grup organizat de comportamente,motiv pentru care nici un individ nu poate fi cunoscãtorul întregii culturi a unei societãti.Participarea individului la culturã depinde de locul lui în societate si de educatia primitã.Aceasta înseamnã cã nu se studiazã un individ în raport cu cultura totalã a unei societãti,ci cu cerintele culturale specifice pe care societatea le cere de la el.Individul face parte dintr-o anumitã profesia, grup, sex,încadrare ce îi asigurã individului o cantitate de modele de comportament.Modelele specifice grupei asigurã individului eficienta chiar dacã individul cu care intrã în contact îi este necunoscut,dacã stie în ce grupã acesta se încadreazã.În comportamentul uman trebuintele fiziologice desi apar primele par a avea frecvent statut de egalitate cu trebuintele psihologice,uneori putând chiar sã le depãseascã . |
| Ad�ugat de Mos_Tautu la data 16.12.2007 17:56 |
Rolul culturii in formarea personalitatii umane
Cultura are un rol primordial în formarea personalitãtii. Recunoasterea rolului culturii constituie una dintre marile descoperiri ale epocii noastre.Acest lucru a început de la recunoasterea deosebirilor dintre diferite culturi,dintre diferitele societãti.Psihologii,subliniazã Linton,nu întelegeau rolul culturii si,însãsi Freud nu a putut intui rolul conditionãrii culturale,motiv pentru care a trebuit sã se rezume la explicatii individualiste.
Fundamental în functionarea personalitãtii este si ceea ce crede despre el lumea,lucru care se structureazã pe baza învãtãrii.Existã,dupã Coleman si Broen trei modalitãti în aceastã directie:
1.Asumarea realitãtii;
2.Asumarea posibilitãtii;
3.Asumarea valorii;
Aceste trei modalitãti dau în Conceptia autorilor un cadru individual pe baza cãruia se formeazã identitatea eului (cine si ce este),a idealului propriu (ce poate si ce ar trebui sã fie).
Aceasta va reprezenta pentru individ stilul sãu de viat&a |
| Ad�ugat de constanta la data 16.12.2007 21:29 |
Lectii ce citire, versiunea Tautu!
Mosule, ai uitat ce aveai de spus: iti mai aduci aminte (DOAMNA!) desspre ce era vorba in articol? Ce cai verzi pe pereti indrugi in drugi si dai malai dai niste cai de-i crezi ca-s curci si le dai nuci! Fii balnd baiete! Lasa-te de citate (atunci cand ele nu au legatura cu tema pusa in discutie, sau .. nu rezolva nimic!). Vrei sa-ti dau cateva citate din "Secolul copilului", o carte bunicica aparuta in sec XIX? Daca Tautu devine Tacutu- e trist, deci nu mi-am atins scopul! Daca revine ca un FORMATOR DE OPINIE, iar nu ne pasa! (Depinde si de cum o face!) Dar COPIATOR DIN 'propria memorie reziduala', mi se pare RIZIBIL! Si totusi: ce vor face cei din ISJ saptamana viitoare? S-a facut palnificare TAIERII PORCILOR? De ce nu se afiseaza pe site CAND si UNDE se TAIE un GODAC? Sunt respectate normele EUROPENE? La festin si o cana cu vin, venim! |
| Ad�ugat de Mos_Tautu la data 16.12.2007 21:41 |
Structura psihicã labilã a unei doamne
Structura psihicã labilã este un termen introdus mai degrabã de cãtre educatori si se referã la adolescenti care în anumite perioade au o mare labilitate afectivã.Entitatea ar face parte tot din cadrul "crizei juvenile" si adeseori este legatã de carente afective sau educative,infantilism,imaturitate afectivã.Pe acest fond apar manifestãri comportamentale diverse:minciuna,impulsivitatea,indisciplina.Duipã Widloker ar fi vorba aici de o prelungire a patologiei infantile.Pacientii se manifestã prin expresii emotionale vii,reactii schimbãtoare,tristete sau excitatie marcatã care iau alurã patologicã atunci când pierd legãtura cu situatia realã.Fenomenul devine posibil datoritã imaturitãtii si reprezintã o proiectare în exterior a tensiunilor interne,cu deplasarea conflicctului asupra anturajului.Pe baza acestor aspecte psihopatologice s-ar dezvolta comportamente spectaculoase (delkincventa,refuzul scolar etc).
Fuga adolescentului apare la adolescentii fãrã antecedente patologice si constã |
| Ad�ugat de constanta la data 16.12.2007 22:15 |
Adrisant necunosut
Lectii de DEMAGOGIE am luat in FACULTATE, cand profesoara de PEDAGOGIE citea (la fel ca si d-ta) fara punct si virgula! Faptul ca folosesti tehnica 'Copy & PASTE' se vede foarte clar: nu stii cum sa scrii: dupa semnul de punctuatie, indiferent care este acela, se lasa un spatiu! Tu nu stii asta! Cate carti ai citit? Ca de copiat (vezi tehnica!!) cred ca ai multe!
Taci, Tacutule, ca nu ai ce spune decat sa faci valuri sau spume! Cat despre dreptatea mea, nu cred ca intra in discutie! De fiecare data am incercat sa intru PE TEMA articolului! Am incercat asa cum m-a dus 'neuronul'! Tu bati campii fara a folosi macar un tractor dotat cu ceva .. folositor!
Cine taie porcul? Stiti ce rezultate sunt la ROMANA? Cei de la ISJ ar trebui sa ia niste masuri: este inadmisibil ca dupa 3 teze elevii sa nu stie CARE LE ESTE NUMELE! Aseara am stat o ora ca sa descoperim un elev care 'se intitula' RADU, dar de fapt era ANA! Niste SUPRAVEGHETORI platiti (!) AU SEMNAT ACEA TEZA! Erau beti? Desteptarea |
|
|
|
|
|
|
Autentificare
