 17 KM de GHETURI
amenintã Valea Muntelui
• podul de gheatã de pe albia Bistritei era ieri de 16,7 km • grosimea blocurilor de gheatã se situeazã între unu si cinci metri • 17 beciuri sînt inundate, unele „pînã în gurã“ • afectat de infiltratiile de apã este si santierul Antreprizei de Constructii Hidroelectrice • autoritãtile au luat în calcul chiar evacuarea populatiei din Poiana Teiului, Farcasa si Borca • o dinamitare realizatã pe 31 decembrie nu a avut efectul scontat • Podul de gheatã lung de 16,7 kilometri format pe rîul Bistrita, în comuna Poiana Teiului, tine în alertã permanentã localnicii de pe Valea Muntelui, autoritãtile judetene si locale. Situatia este criticã, de la o zi la alta aglomerãrile de gheatã crescînd în volum, fiind favorizate de temperaturile scãzute. Cum prognozele meteorologice nu sînt îmbucurãtoate, anuntîndu-se ger pentru sfîrsitul acestei sãptãmîni si începutul celeilalte, specialistii din cadrul Sistemului de Gospodãrire a Apelor, Hidroelectrica si cei ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã monitorizeazã fenomenul extrem de periculos 24 de ore din 24, pentru ca populatia care locuieste în comunele Poiana Teiului, Farcasa si Borca sã nu aibã de suferit. Dacã la temperaturi scãzute blocul de gheatã creste si determinã ridicarea nivelului pînzei freatice, în cazul cresterii bruste a temperaturii pericolul inundatiilor si deplasãrii ghetarilor este iminent. De aceea, pentru ca natura sã nu provoace victime, autoritãtile judetene si locale au întocmit un plan de înstintare, avertizare, alarmare si chiar evacuare a populatiei.
„Joi, 3 ianuarie, erau aglomerãri de gheatã cu grosimi între unu si cinci metri de la coada Lacului Izvorul Muntelui si pînã la podul de la Vadu Rãu, pe o lungime de 16,7 kilometri. Grosimile mai mari sînt în apropierea santierului de la Poiana Teiului. Din aval de Vadu Rãu si pînã la puntea de la Farcasa, pe 1,4 kilometri, s-a format un senal cu lãtimea între 2 si 4 metri, iar grosimea ghetii la mal este de un metru“, a declarat Stelian Mihãilã, inginer sef în cadrul Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamt. Ieri, la ora 4 dimineata, la Poiana Largului se înregistra o temperaturã de minus opt grade Celsius. Pentru cã albia Bistritei este acoperitã în mare parte de blocuri de gheatã, nivelul apei a crescut si a determinat inundatii în 17 gospodãrii din comunele Poiana Teiului si Farcasa.
15 beciuri din tot atîtea gospodãrii din satele Poiana Teiului si Topoliceni situate pe ambele maluri ale rîului si douã din satul Frumosu, comuna Farcasa, de pe malul drept al Bistritei sînt afectate de apa care s-a infiltrat. Infiltratiile de apã au afectat si platforma tehnologicã de pe malul drept, capãt aval si în colonia Antrepriza în Constructii Hidrotehnice, fãrã a fi afectate barãcile de locuit.
„Dacã se vor adeveri spusele meteorologilor, nu este exclus ca întreg cursul Bistritei sã fie acoperit de gheatã“
„Infiltratii sînt si la capãtul aval al santierului Hidroconstructia de pe malul drept al rîului Bistrita. Pentru cã gheata este foarte înaltã, creste nivelul pînzei freatice si de aici apar infiltratiile în beciuri. Odatã cu acestea creste si nivelul apei în fîntîni, dar este o apã curatã, ca de izvor, care nu creeazã probleme dupã consum. Am fost la Topoliceni si am vãzut într-un beci apa pînã la planseu. Era inundat în totalitate. Oamenii se chinuie si scot apa asa cum pot ei, dar apare alta la loc si se va întîmpla asta pînã cînd vor dispãrea ghetarii. Din pãcate nu este prea îmbucurãtoate prognoza meteorologicã. Dacã se vor adeveri spusele meteorologilor, nu este exclus ca întreg cursul Bistritei sã fie acoperit de gheatã. Si atunci va fi tot mai greu de stãpînit situatia. Dacã se va întîmpla asta, întîi ger cumplit si apoi vor veni temperaturi pozitive, poate chiar si ploi, se vor complica rãu de tot lucrurile. Ghetarii se vor rupe si vor da pe afarã din albia Bistritei“, a mai declarat inginerul sef Stelian Mihãilã.
În 1995, blocuri imense de gheatã s-au dislocat, au iesit din albia Bistritei si au trecut efectiv prin peretii caselor apropiate de cursul rîului, oprindu-se în mijlocul camerelor. Pentru a nu se ajunge la astfel de dezastre, ideal ar fi ca temperatura aerului sã nu mai coboare de acum încolo. E de preferat ca ziua temperatura aerului sã fie cu douã, trei grade Celsius peste zero, pentru ca dezghetul sã se producã lent, iar noaptea sã coboare cel mult douã, trei grade Celsius sub 0, pentru a nu îngheta prea tare.
Fenomenul este monitorizat în permanentã de echipe de specialisti ai Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamt si reprezentanti ai Serviciilor Voluntare pentru Situatii de Urgentã din zona respectivã, mai ales cã distrugerea blocului de gheatã nu este eficientã.
În ultima zi a anului trecut reprezentantilor Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã au detonat blocul de gheatã de pe rîul Bistrita, din dreptul satului Topoliceni, în vedere creãrii unul canal în mijlocul rîului, destinat scurgerii apei. Au fost utilizate 22 kg de trotil, 34 de capse electrice si alte materiale cu caracter exploziv. Potrivit precizãrilor fãcute de cãtre colonelul Ioan Niticã, efectul detonãrilor nu a fost cel scontat, din cauzã cã din aval nu existã curgere de apã. Dacã pe moment lungimea ghetarului a scãzut cu peste o sutã de metri, din cauza temperaturilor de aproximativ -10 grade Celsius, blocul de gheatã a crescut apoi continuu.
|
Autentificare
