CLIPE (NE)LINISTITE

• la Poiana Teiului si Farcasa, oamenii privesc neputinciosi la furia naturii • pe cursul Bistritei s-a format un pod de gheatĂŁ lung de aproape 18 km • muntenilor le sĂŽnt vii dramele provocate de gheturi ĂŽn anii din urmĂŁ • „Asemeni unui blestem, plĂŁtim pĂŁcatele noastre, dar, mai cu seamĂŁ, ale altora. Numai Dumnezeu stie“, „DacĂŁ se ĂŽncĂŁlzeste vremea si dĂŁ nĂŁvalĂŁ nĂŁboiul, ne sterge de pe suprafata pĂŁmĂŽntului“, „Gheata pocneste ĂŽntruna, iar noaptea fiind liniste pĂŽrĂŽiturile se aud si mai tare. Si-apoi nu stim cum se face cĂŁ numai la vreme de ĂŽntuneric s-au ĂŽntĂŽmplat nenorocirile“, sĂŽnt cĂŽteva din cele spuse de oamenii locului •

Ghetarii de pe Bistrita tulburĂŁ din nou linistea oamenilor din satele riverane rĂŽului. Peste 17 kilometri de pod de gheatĂŁ ascunde viclenia apei ĂŽncĂŁ de dinaintea sĂŁrbĂŁtorilor, instituind ĂŽn zonĂŁ o stare generalĂŁ de ĂŽngrijorare. „Din nou ghetari, din nou zĂŁpor, aceleasi simptome si iminenta aceleiasi boli: viiturĂŁ urmatĂŁ de inundatii“, avea sĂŁ declare unul dintre primii oameni ĂŽntĂŽlniti zilele trecute ĂŽn descinderea reporterului nostru pe Valea Bistritei. Pentru locuitorii sutelor de gospodĂŁrii din comunele Poiana Teiului si Farcasa, fiecare ceas constituie clipe de neliniste. Ghetarii au ajuns la grosimea de 4 - 5 metri. Lumea se asteaptĂŁ ca ĂŽn conditiile unei ĂŽncĂŁlziri bruste nahlapii sĂŁ nĂŁvĂŁleascĂŁ ĂŽn case, asa cum s-a ĂŽntĂŽmplat ĂŽn iernile lui ‘95 si 2003. NĂŁdejdea lor este doar la Dumnezeu, pe care-l implorĂŁ prin rugĂŁciune sĂŁ-i fereascĂŁ de dezlĂŁntuirea nĂŁpraznicĂŁ a naturii. Chiar si-n atare conditii 17 gospodĂŁrii au deja beciurile inundate datoritĂŁ cresterii cotelor pĂŽnzei freatice. Afectat de infiltratiile de apĂŁ este si santierul Antreprizei de Constructii Hidrotehnice, situat ĂŽn zonĂŁ de aproape 20 de ani. Monitorizat si tinut sub oarece control de cĂŁtre echipe de specialisti ai Sistemului de GospodĂŁrire a Apelor Neamt si reprezentantii Serviciilor Voluntare pentru Situatii de UrgentĂŁ, fenomenul continuĂŁ sĂŁ ĂŽngrijoreze pe trĂŁitorii VĂŁii Bistritei. Asta mai ales ca urmare a tentatiei esuate de detonare a blocurilor de gheatĂŁ, ce a avut loc ĂŽn 31 decembrie 2007 ĂŽn zona Topoliceni. Desi s-a ĂŽncercat justificarea fenomenului prin cauze naturale, muntenii sustin, sus si tare, cĂŁ totul se datoreazĂŁ interventiei omului ĂŽn echilibrul naturii. „Lacul de acumulare Bicaz a produs modificĂŁri la pĂŽnza freaticĂŁ si faptul cĂŁ Bistrita la vĂŁrsarea ĂŽn lac, prin ĂŽncetinirea vitezei apei, acumuleazĂŁ gheata zĂŁporului formĂŽnd acel pod, ce se ĂŽntinde ĂŽn deal, pĂŽnĂŁ spre Borca. Asta-i cauza principalĂŁ. Si tot necazul s-a accentuat prin lucrĂŁrile hidrotehnice de pe Bistrita, ĂŽncepute ĂŽn ‘89 si nefinalizate ĂŽn totalitate nici pĂŽnĂŁ astĂŁzi”, au afirmat cu nĂŁduf sĂŁtenii. Spaima lor, reactivatĂŁ iarnĂŁ de iarnĂŁ, este justificatĂŁ prin retrĂŁirea, de prin ‘90 ĂŽncoace, a unor clipe de groazĂŁ, dintre care cele din ‘95 si 2003 au atins paroxismul. Astfel, ĂŽn seara de CrĂŁciun a lui 1995, peste 150 de gospodĂŁrii au fost afectate, 3 miliarde lei pierderi materiale si truda de-o viatĂŁ a oamenilor a fost anulatĂŁ ĂŽntr-o clipĂŁ. În 2003, ĂŽn noapte de Revelion, aproape la indigo, sute de gospodĂŁrii au fost inundate si prinse ĂŽntre gheturi, atĂŽt ĂŽn Poiana Teiului, cĂŽt si Farcasa, iar trei tineri, ce petreceau cumpĂŁna dintre ani ĂŽntr-o cĂŁbĂŁnutĂŁ la Galu, au fost striviti de ghetari si luati de ape. „În atare situatii ce-ar mai fi de spus? Poate doar faptul cĂŁ asemeni unui blestem, plĂŁtim pĂŁcatele noastre, dar, mai cu seamĂŁ, ale altora. Numai Dumnezeu stie“, a spus unul dintre bĂŁtrĂŽnii din satul Frumosu. De revĂŁrsarea apelor n-au fost ocoliti de-a lungul vremii nici santieristii din zonĂŁ. „În ‘95, peste 200 de santieristi, ce locuiau ĂŽn colonie, au avut de suferit de pe urma catastrofei. Atunci cei care i-au ajutat au fost sĂŁtenii, dĂŽndu-le adĂŁpost si de-ale gurii. Asta-i viata“, si-a amintit unul dintre cetĂŁtenii satului Poiana Teiului.

Muntenii nu vor sĂŁ audĂŁ de evacuare

Revenind la cele ce se petrec astĂŁzi pe Valea Bistritei, din discutiile purtate cu oamenii, am retinut faptul cĂŁ, desi s-a pus problema evacuĂŁrii lor ĂŽn caz de dezastru, majoritatea nici nu vor sĂŁ audĂŁ de asa ceva, afisĂŽnd o stare de blazare ĂŽnsotitĂŁ de vorbele „Ce-o vrea Dumnezeu sĂŁ facĂŁ cu noi asta se va ĂŽntĂŽmpla“. Si asta fie cĂŁ locuiesc ĂŽn Vadu RĂŁu, Frumosu, comuna Farcasa sau Poiana RĂŁchitii, Topoliceni, Dreptu ori SĂŁvinesti, comuna Poiana Teiului. „Unde sĂŁ te duci acum iarna? Avem vite, avem toate strĂŽnsurile pe lĂŽngĂŁ case, nu putem sĂŁ le pĂŁrĂŁsim asa“, a spus Vasile SĂŽrmĂŁ, om la 71 de ani, care s-a confruntat cu stihiile naturii si-n 2003. Satul Frumosu din Farcasa, cĂŁruia ĂŽi apartine omul, are amenintate, dupĂŁ spusele sale, peste 50 de gospodĂŁrii. La fel si cĂŁtunul Vadu RĂŁu ale cĂŁrui gospodĂŁrii au fost inundate ĂŽn 2003, ghetarii ajungĂŽnd atunci, la unele dintre ele, pĂŽnĂŁ la sufitul casei. „Este foarte periculos. DacĂŁ se ĂŽncĂŁlzeste vremea si dĂŁ nĂŁvalĂŁ nĂŁboiul, ne sterge de pe suprafata pĂŁmĂŽntului. Asa cum s-a ĂŽntĂŽmplat ĂŽn seara de CrĂŁciun a lui ‘95, cĂŽnd am auzit un huiet si ne-am trezit cu gheata si apa ĂŽn casĂŁ. NĂŁdejdea-i la Dumnezeu, numai el ne poate salva“, a afirmat si Mihai Pancu din Poiana RĂŁchitii. „Am avut mari necazuri cu ani ĂŽn urmĂŁ, dar acum amenintarea este si mai mare, dacĂŁ ne gĂŽndim cĂŁ aglomeratia ghetarilor se ĂŽntinde pĂŽnĂŁ spre Borca. Nenorocirea cea mare a avut loc acum 3 - 4 ani, cĂŽnd la Galu au fost acoperiti de gheatĂŁ trei tineri, care n-au avut timp nici sĂŁ vadĂŁ ce s-a ĂŽntĂŽmplat. A fost mare durere atunci. Norocul a fost cĂŁ nenorocirea s-a petrecut dupĂŁ miezul noptii si nu mai devreme, cĂŽnd putea sĂŁ prindĂŁ copiii prin sat cu uratul, cĂŁ era ĂŽn noapte de Anul Nou“, a povestit Emilia Vadana din Poiana Teiului. Tot din spusele sale am retinut faptul cĂŁ oamenii vegheazĂŁ pe rĂŽnd, mai cu seamĂŁ noaptea, si tresar la fiecare zgomot. „PĂŁi da, pentru cĂŁ gheata pocneste ĂŽntruna, iar noaptea fiind liniste pĂŽrĂŽiturile se aud si mai tare. Si-apoi nu stim cum se face cĂŁ numai la vreme de ĂŽntuneric s-au ĂŽntĂŽmplat nenorocirile“, a adĂŁugat femeia. Întrebati dacĂŁ ĂŽnfiintarea recentĂŁ a GĂŁrzii de Interventii la Poiana Largului a avut rolul de a le mai ostoi din griji, rĂŁspunsul a fost ĂŽn oarece mĂŁsurĂŁ favorabil, oamenii aducĂŽnd imediat vorba despre ajutorul primit ĂŽn ajunul Anului Nou, cĂŽnd pompierii militari au ĂŽncercat sĂŁ le scoatĂŁ apa din beciuri. „Au venit sĂŁracii pompieri si au tras apa din beciuri, numai cĂŁ a doua zi era la loc. Nu-i vina lor cĂŁ pĂŽnza freaticĂŁ a urcat. Oricum este foarte bine cĂŁ avem militarii ĂŽn apropiere. La necaz pot ĂŽnterveni repede. Numai cĂŁ bine-ar fi sĂŁ n-avem nevoie“, a afirmat Mihai Pancu. Revenind la pericolul continuu de inundatii din zonĂŁ si la ĂŽncercarea oficialitĂŁtilor locale sau judetene de ĂŽnlĂŁturarea cauzelor fenomenului, dupĂŁ spusele prefectului de Neamt, „unic ĂŽn lume“, se vorbeste acum despre un proiect privind ĂŽndiguirea anumitor portiuni ale Bistritei la Poiana Teiului, Farcasa si Borca, proiect finantat de Banca MondialĂŁ si administrat de Apele Române. „DeocamdatĂŁ, din cĂŽte cunosc, abia a fost ĂŽntocmit proiectul tehnic, asa cĂŁ treaba-i de duratĂŁ. Pe raza comunei noastre vor fi construite 4 diguri, altele ĂŽn Farcasa, ĂŽn zona Vadu RĂŁu, iar unele ĂŽn Borca. MĂŁsura este de apreciat si ne dĂŁ sperante“, a declarat Petru BĂŽia, primarul comunei Poiana Teiului, ce s-a arĂŁtat a fi ceva mai optimist, asta si ca urmare a prognozei meteo, care spune cĂŁ deocamdatĂŁ nu vor fi ĂŽncĂŁlziri bruste ĂŽn zona Moldovei. „DacĂŁ nu se va ĂŽncĂŁlzi brusc, o sĂŁ trecem cu bine si-n acest an. PĂŽnĂŁ la iarna viitoare, poate proiectul va deveni realitate si vom scĂŁpa de acest blestem“, a afirmat primarul. PĂŽnĂŁ una, alta, pe Valea Bistritei oamenii trĂŁiesc cu frica-n sĂŽn fiecare zi din iarnĂŁ, desi afiseazĂŁ oarece stare de liniste. Viata merge ĂŽnainte, sigur ĂŽnsĂŁ sub privirile nevĂŁzute ale DivinitĂŁtii, care poate oricĂŽnd sĂŁ-si ĂŽntoarcĂŁ fata de la trĂŁitorii satelor comunelor Poiana Teiului, Farcasa sau chiar Borca. Si-atunci...