Bãtãlie Mitropolie - Silvic, mutatã la Cluj
• ÃŽnalta Curte de Casatie a acceptat cererea pãrintelui Constantin Grigore, juristul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, de a strãmuta un dosar la Tribunalul Cluj • este vorba de procesul în care se judecã plîngerea sa împotriva rezolutiei Parchetului Tîrgu Neamt, prin care juristul a fost amendat administrativ • solutia a fost atacatã si de silvicultori • Procesul în care pãrintele jurist al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Constantin Grigore, a contestat rezolutia procurorilor tîrgnemteni care îl amendaserã pentru un fals, a fost strãmutat la Cluj. Decizia a fost luatã la ÃŽnalta Curte de Casatie care a acceptat cererea juristului Grigore (foto). Rezolutia procurorilor tîrgnemteni a fost atacatã si de cãtre juristii Directiei Silvice care s-au arãtat nemumultumiti si ei de decizie. Acesta a fost amendat administrativ cu 500 de lei. Decizia a fost luatã dupã ce juristul Mitropoliei a fost cercetat penal pentru fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. Interesant este cã mãsura magistratilor ar putea duce, în cazul în care ea va fi confirmatã si de Tribunalul Cluj, chiar la anularea hotãrîrii judecãtoresti prin care Mãnãstirea Neamt a fost reîmproprietãritã cu peste 4.000 de hectare de pãdure. Juristul Grigore a încasat aceastã amendã din cauza unei liste pe care a completat-o si care a ajuns în dosarul retrocedãrilor imobilelor care se aflã pe suprafata amintitã. Juristii Directiei Silvice Neamt au depus în toamna anului trecut o plîngere penalã împotriva lui Constantin Grigore, acesta fiind acuzat de comiterea infractiunii de fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. Silvicultorii au reclamat cã o persoanã din anturajul cãlugãrilor a depus la Comisia Comunalã de Fond Funciar Vînãtori o cerere de retrocedare însotitã de o listã anexã care prezenta niste completãri dubioase. Ancheta a demonstrat cã Mitropolia solicitase reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 4.522 de hectare fond forestier, ce reprezenta diferenta ce trebuia retrocedatã odatã cu intrarea în vigoare a Legii 247/2005.
A fost fals, dar e suficientã amenda administrativã
Cercetãrile procurorilor tîrgnemteni au mai arãtat cã, în cererea respectivã, cineva a anexat în copie o listã emisã de Ocolul Silvic Tîrgu Neamt, ce continea suprafetele exceptate de la retrocedare pe Legea 1/ 2000. ÃŽn partea de jos a listei, pãrintele jurist a scris si „clãdire Ocol Silvic Tîrgu Neamt“, el recunoscînd acest lucru pentru ziarul nostru. „Eu am completat acea listã, însã nu am comis nici o infractiune. Cine vede hotãrîrea favorabilã mãnãstirilor Agapia si Vãratec va întelege ce spun, si anume cã judecãtorul nu s-a folosit de listele celor de la Silvic. Si în hotãrîrea favorabilã Mãnãstirii Neamt, instanta nu s-a referit la lista anexã despre care se face atîta caz. Se referã la lista inventar a clãdirilor care trebuia sã fie întocmitã de Directia Silvicã, asa cum spune legislatia. Legea 247/2005 prevedea un termen de 20 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial, în iulie 2005, ca directiile silvice si ocoalele sã inventarieze bunurile ce urmau sã fie retrocedate. Respectivele liste trebuiau înaintate comisiilor locale de fond funciar pentru a fi discutate. ÃŽn sentinta emisã în cazul mãnãstirilor Vãratec si Agapia, se spune cã Directia Silvicã trebuie sã punã la dispozitia Comisiei Locale Agapia, pe lîngã cele o mie si ceva de hectare de pãdure, si clãdirile aferente conform listei întocmite de Ocolul Silvic Vãratec. Judecãtorul a dat dispozitie celor de la silvic sã întocmeascã aceastã listã“, se apãrã pãrintele jurist. Nemultumit de decizia Parchetului Tîrgu Neamt, Constatin Grigore s-a adresat instantei de judecatã, atacînd rezolutia. Invocînd interese oculte si asa-zisa influentã pe care autoritãtile ar avea-o asupra instantelor nemtene, el a solicitat strãmutarea procesului, ceea ce s-a si întîmplat. Directia Silvicã, nemultumitã si ea de rezolutia procurorului, s-a adresat instantei de judecatã. Procesul este unul foarte important, întrucît decizia ar putea influenta întreaga poveste a retrocedãrilor fãcute cãtre lãcasurile de cult.
Dupã ce a analizat documentele depuse la dosar si a audiat martorii, procurorul a tras concluzia cã la mijloc este un fals. „Avînd în vedere modul si mijloacele de sãvîrsire a faptei, urmare produsã, precum si faptul cã învinuitul a avut o pozitie sincerã în cursul urmãririi penale, este preot bisericesc, are studii superioare si nu a mai sãvîrsit fapte antisociale, se apreciazã cã în cauzã sînt întrunite conditiile de aplicare a dispozitiilor articolului 18 CP si o sanctiune cu caracter administrativ este de naturã sã aibã un caracter sanctionar suficient“, se aratã în dosarul cauzei. Pãrintele jurist a fost scos de sub urmãrire penalã, dar nu a scãpat de o amendã cu caracter administrativ.
|