Si cu terenul ocupat, si cu banii luati
• terenul unei femei din Bîra a fost ocupat de statia de pompare a alimentãrii cu apã a Companiei Apa Serv • fiul sãu a apelat la subprefect, spunînd cã desi mama sa nu se foloseste de suprafatã, plãteste impozit pentru ea • primarul localitãtii sustine cã fostul sef al administratiei locale i-a oferit, la schimb, suprafata de 5.000 mp de teren agricol, dar pe care femeia a refuzat-o • Gheorghe Loghin, din Roman, a venit cu jalba la subprefectul Vasile Sendrea joi, 14 februarie, pentru o bucatã de pãmînt apartinînd mamei sale, Elena Loghin, din Bîra. Pe acea suprafatã a fost amplasatã statia de pompare a retelei de alimentare cu apã apartinînd ApaServ Neamt, investitie demaratã în 2002. Mai mult, femeia a plãtit si impozit pe cei 650 de metri pãtrati de teren pe care îi posedã doar în acte, nu si în fapt. Prin urmare, Gheorghe Loghin a cerut o solutionare a problemei. „Terenul este ocupat de Statia de pompare, mama plãteste impozit pe el si nici nu-l poate folosi. Vreau sã primeascã despãgubiri, sã i se plãteascã chirie sau sã îi fie cumpãrati cei 650 de metri pãtrati“, a declarat Gheorghe Loghin. Subprefectul Vasile Sendrea i-a explicat cã, potrivit noilor prevederi legale, terenurile pot fi folosite cu titlu gratuit de companiile de utilitãti. „Primãriile vor pierde miliardele pe care le încasau de la companiile de utilitãti, pentru cã acum administratiile trebuie sã le punã gratuit la dispozitie terenurile pe care trec conducte sau retele electrice. ÃŽn aceste sens, avem la Prefecturã si o adresã de la E-ON Moldova, prin care ni se cere sã aducem la cunostinta administratiilor locale din judet aceste noi modificãri legislative. Deci chirie nu puteti cere, dar primãria este obligatã sã vã dea teren la schimb sau sã vã despãgubeascã în alt mod. Dacã nu veti fi multumit de compensatiile care vi se vor propune, atunci puteti merge si pe calea justitiei, deci chemati primãria în judecatã“, a declarat Vasile Sendrea.
Administratia localã are altã versiune
Primarul de Bîra, Adrian Stirbu, cunoaste toate amãnuntele problemei, dar versiunea lui este putin diferitã. Acesta sustine cã a dat teren la schimb, lucru de altfel recunoscut si de Gheorghe Loghin, dar sãteanul a spus cã nu i-a convenit afacerea, deoarece suprafata în discutie se aflã în intravilan si la sosea, iar ce i s-a dat în schimb era un teren agricol. „Am mãsurat cei 650 de metri pãtrati si mi-a iesit cã erau de fapt... 248, pentru care am oferit la schimb 5.000 de metri pãtrati teren arabil în Oteleni, la un kilometru de locul unde are casa Elena Loghin. Aceastã chestiune trebuia, însã, reglatã de fostul primar, Niculina Samson, pentru cã s-a întîmplat în 2002, înaintea mandatului meu. Atunci a existat doar o întelegere verbalã între primãritã si Elena Loghin, cele douã fiind si rude. Acum, l-am delegat pe viceprimarul Dãnut Petrariu sã se ocupe de acest caz si dacã nu se va cãdea la întelegere, familia Loghin este liberã sã dea în judecatã fostul primar, pentru cã atunci s-au încurcat lucrurile“, a declarat Adrian Stirbu. ÃŽn aceeasi situatie, cu pãmîntul sub statia de pompare a apei, se gãseste si Simion Mîrt, din Bîra, dar acesta a semnat la notariat o întelegere prin care oferã terenul gratuit, pe durata de viatã a investitiei, cu conditia sã primeascã apã si curent electric gratuit. Interesant din toatã aceastã tevatura este cã, în prezent, instalatia de apã, desi functionalã, nu este pornitã, pentru simplul motiv sã sãtenii nu au bani sã se racordeze. Numai vreo 10 si-au exprimat dorinta de a se conecta la retea, iar, pentru a fi rentabilã pornirea instalatiilor, trebuie sã fie racordati cel putin 100 de abonati. Primarul Adrian Stirbu a explicat cã oamenii cu stare preferã sã-si monteze hidrofoare, iar cei sãraci oricum nu au cele 50-100 milioane necesare pentru a-si trage apã. Aceasta în conditiile în care în localitate nu existã canalizare, iar oamenii ce doresc beneficiul civilizatiei ar trebui sã aibã si posibilitatea sã evacueze apa rezidualã, deci mãcar o fosã. Cu toate acestea, planurile de viitor sînt mari, sã fie crescutã lungimea retelei de la 3,5 la 8 kilometri, totul în speranta cã sãtenii, deveniti acum europeni, vor vrea si sã trãiascã „europeneste“.
END
|
Autentificare
