Discriminare în rîndul femeilor din mediul rural
• concluzia apartine Comisiei Judetene pentru Egalitatea de Sanse (COJES), care a fãcut un sondaj în rîndul femeilor din comunele Negresti, Sãvinesti si Farcasa • foarte multe dintre nemtencele cu vîrste între 25-30 de ani sînt somere, sînt angajate pe bani putini sau lucreazã fãrã forme legale • Reprezentantii Comisiei Judetene pentru Egalitatea de Sanse (COJES) între femei si bãrbati s-au întîlnit, pentru prima datã în acest an, vineri, 15 februarie, la sediul Asociatiei „Femina2000“ din Roman, pentru prezentarea actiunilor în domeniul egalitãtii de sanse si expunerea concluziilor unui studiu privind situatia femeii din mediul rural. La întîlnire au fost prezenti directorul adjunct al Autoritãtii de Sãnãtate Publicã (ASP) Neamt, Daniela Marcoci, Gabriel Ploscã, liderul FSLI Neamt, cît si reprezentanti ai autoritãtilor judetene. Astfel, în perioada 30 ianuarie-2 februarie, s-au efectuat deplasãri în trei localitãti reprezentative pentru judetul Neamt, avînd fiecare probleme sociale specifice. „Pentru fiecare dintre cele trei comune au fost chestionate cîte zece femei. Este vorba despre localitatea Negresti, nou-înfiintatã, cu un patrimoniu destul de redus si o putere economicã aproape inexistentã. O altã comunã a fost Sãvinesti, cu o populatie numeroasã, fostã putere industrialã, societãti comerciale din industria chimicã fiind în prezent în faliment. Comuna Farcasa a fost aleasã ca localitate de munte, majoritatea activitãtilor industriale fiind cele din domeniul exploatãrii si industrializãrii lemnului, activitãti tipic bãrbãtesti. Cu atît mai mult, zona este supusã unor calamitãti naturale, în mod frecvent. Din discutiile purtate cu repondentii, cît si cu reprezentantii autoritãtilor locale, s-a constatat cã populatia este îmbãtrînitã, majoritatea tinerilor find plecati la muncã în strãinãtate“, a declarat consilier superior Vasile Vasilachi, din cadrul COJES Neamt. Potrivit aceleiasi surse, tinerele cu vîrste între 18-25 ani au fost greu de gãsit, atît pentru completarea acestor chestionare, cît si pentru purtarea unor discutii de principiu privind oportunitãtile de locuri de muncã, studiu sau acces la Internet.
Copii, cratitã, agriculturã...
Majoritatea femeilor cu vîrsta între 25-30 de ani nu au loc de muncã sau lucreazã în locuri prost plãtite, uneori chiar fãrã forme legale, cum se întîmplã în comert sau alimentatie publicã.
Cele mai multe dintre femeile cuprinse în aceastã categorie de vîrstã cu studii superioare lucreazã în învãtãmînt sau administratia publicã localã. Majoritatea femeilor cu vîrste cuprinse între 40-55 de ani nu presteazã activitãti remunerate si nici nu au fost angajate în astfel de activitãti. De altfel, la întrebarea referitoare la cursurile pe care ar dori sã le urmeze, nu si-au manifestat nici o optiune. „ÃŽn urma aceluiasi studiu, am mai constatat cã majoritatea femeilor nu au acces la posturi de luare a deciziilor, cu exceptia celor din învãtãmînt, unde unele sînt directori de scoli. De cresterea si educarea copiilor se ocupã tot femeile, la fel ca si în cazul activitãtilor de menaj în gospodãrie. Persoanele de sex feminin sînt cele care se ocupã preponderent de activitãtile agricole si cresterea animalelor. ÃŽn toate localitãtile existã posibilitãti de informare si majoritatea tinerelor au lucrat pe calculator si si-au exprimat dorinta urmãrii unor cursuri de informaticã si contabilitate. Autoritatea localã are preocupãri privind etnia romã, constatîndu-se cã o serie de tinere ale acestei etnii sînt absolvente de liceu si sînt antrenate în lucrãri diverse, cum ar fi confectiile metalice“, a mai precizat Vasile Vasilachi. Majoritatea tinerelor de la tarã au în întretinere unul-doi copii, singura sursã de venit fiind alocatia de stat. Majoritatea femeilor, desi participã la vot, nu fac parte din partide politice, consiliile locale sau cel judetean.
|
Autentificare
