 RASISM SI DISCRIMINARE
• Departamentul de Stat acuzã rasismul din România, exemplificînd, printre altele, cu „250 de romi evacuati dintr-un bloc la ordinul Primãriei Piatra Neamt“ în august 2006 • la momentul acela, singurii evacuati au fost cei aproximativ 80 de tigani din scara B a blocului 40, care s-au mutat în altã scarã a aceluiasi imobil • vara trecutã, locatarii blocului 40 au primit locuinte pe strada Muncii pentru ca ANL sã reabiliteze blocul • „Administratia Piatra Neamt nu a discriminat nici un tigan, nici chiar pe cei care stau cu burta la soare si nu muncesc“, zice bulibasa Victor Stãnescu, consilier local • Justitia nu are credibilitate, coruptia este în floare, iar tiganii sînt discriminati la Piatra Neamt. De fapt, în toatã România, însã unul din exemple este municipiul Piatra Neamt. Acestea sînt concluziile care reies din raportul Departamentului de Stat din SUA, dat publicitãtii alaltãieri la Washington. Pe lîngã criticile aduse de americani politicienilor români care au fãcut în ultimul an declaratii mai mult sau mai putin rasiste, raportul alocã un capitol întreg cetãtenilor romi, vorbind de „violente gratuite împotriva acestora“.
Documentul elaborat de Biroul pentru Democratie, Drepturile Omului si Muncã din cadrul Departamentului de Stat pomeneste de faptul cã, potrivit Romani Criss, anul trecut au continuat actiunile de evacuare a tiganilor, atît în Bucuresti, cît si în alte localitãti din tarã. „Plîngerile penale depuse de Romani Criss si familiile rome ale cãror case din Chitila, suburbie a Bucurestiului, au fost demolate în ianuarie 2006 au rãmas în asteptare; casele au fost ridicate ilegal pe domeniul public. Tot în asteptare a rãmas si plîngerea din 2005 a Romani Criss, în legãturã cu raidurile politiei fãcute în comunitãtile de romi de la periferiile municipiului Cluj-Napoca, în timpul cãrora 10 locuinte rome au fost incendiate. Cei 250 de romi evacuati din casele lor în Piatra Neamt, în august 2006, au continuat sã nu se poatã întoarce în ele. Ei au fost evacuati ca urmare a deciziei primarului orasului de a repara blocul de apartamente în care locuiau acestia“, se aratã în raportul Departamentului de Stat. ÃŽn continuare, documentul oferã si alte exemple: 40 de familii de tigani evacuate din Tulcea si mutate în zona portului, alti vreo 250 de tigani evacuati tot în 2005 în Zalãu, care continuã sã trãiascã în zone sãrace. Totodatã, puncteazã una din putinele sanctiuni pe care reprezentantii romilor le-au obtinut în instantã: amenda de 4.000 de lei încasatã de Primãria Miercurea Ciuc pentru evacuarea si mutarea a 140 de tigani în apropiere de statia de epurare a orasului.
„Ãstia n-au nici un Dumnezeu; Primãria ne-a ajutat“
Criticile aduse de raportul americanilor sînt contracarate chiar de reprezentantii tiganilor. Cel putin în ce priveste administratia pietreanã. Victor Stãnescu, bulibasã peste cãldãrari si consilier local aflat la a doua legislaturã, neagã categoric cã tiganii ar fi discriminati la Piatra Neamt. „Doamne, fereste! Nu sîntem discriminati, cum sã fim?! Nu de actuala administratie! Din contrã, ne-a ajutat. De cîte ori am avut probleme, ne-am dus cu sufletul deschis si am fost ajutati“, spune bulibasa Stãnescu. Victor Stãnescu zice cã numai o parte din tigani fac probleme. ÃŽn general, sînt ursarii, dar niciodatã nu cãldãrarii pe care îi conduce el. Iar dacã au fost evacuati tigani din blocuri, musai cã erau ursari. „Noi, cãldãrarii, sîntem fostii nomazi. Noi nu stãm la bloc si n-am stat niciodatã. Numai la casã. Din ‘50, de cînd ne-a dat pãmînt în Dãrmãnesti si cãrãmidã, ne-am fãcut case si acolo am stat. Ursarii stau la bloc. Ãstia n-au nici un Dumnezeu! Noi nu avem treabã cu ei. Sînt 86 de natii de tigani: lingurari, ursari, ceaunari, aurari, lãiesi, argintari, lãutari... Eu pe ai mei îi conduc cum trebuie. Acum eu, fiind si consilier local, mai vãd una, alta. Ursarii nu prea au conducãtor. Ãstia-s vãtrari, muzicanti. Sînt si cam puturosi, nu pun capul la contributie sã facã si ei ceva. Asteaptã sã vinã primãria sã le facã mîncare acasã! Dar nici pe ãstia nu i-a discriminat nimeni, chiar dacã stau cu burta la soare. Primãria a ajutat tiganii. Si cãldãrari, si ursari. Dar sînt multi care nu vrea sã munceascã, nu vrea sã sape pe santier“, mai spune bulibasa Stãnescu, bucuros cã pe cãldãrarii lui îi duce capul sã-si facã firme, mici, dar de succes, mai ales profilate pe fier vechi si constructii metalice.
Tiganii nu stau în stradã
În august 2006, municipalitatea pietreanã avea de gînd sã evacueze în întregime blocul 40, devenit focar de infectie si cuib de infractori în plin oras, spre disperarea celor care locuiau în preajmã. Nu s-a putut în întregime. Cei de la scara B s-au mutat la scara C, în locuintele eliberate de cei care nu aveau domiciliu legal pe Piatra Neamt. Cîtiva tigani au primit locuinte noi la Speranta. Nu au fost însã 250 de persoane, ci numai 80. În iunie 2007, toti cei care stãteau la scara C a blocului 40 au fost mutati în locuintele ridicate de primãrie pe strada Muncii, complexul cuprinzînd 13 module a cîte patru unitãti locative fiecare. Cele 52 de locuinte au fost rapid ocupate. Decizia mutãrii a fost impusã oficialitãtilor pietrene atît de nemultumirea crescîndã a pietrenilor din Dãrmãnesti, cît si de riscul la care se expuneau romii dacã mai rãmîneau acolo: blocul 40 mai avea un pic si cãdea peste ei. Cum este cazul blocului D2 de pe Aleea Tiparului, adus în asa hal de degradare încît se poate prãbusi în orice clipã. Si pentru acesta primãria are planuri sã-l evacueze si sã-l expertizeze. Dacã se mai poate face ceva cu el, va fi reabilitat, dacã nu, va fi demolat. În D2 mai sînt ocupate doar primele douã etaje. Locatarii vor fi de asemenea mutati în locuinte de necesitate, provizoriu, pînã cînd primãria terminã locuintele sociale pe care le are în program. Nici un tigan cu acte-n regulã nu rãmîne în stradã. Dacã în 2004 li s-au construit 27 de locuinte în hala F2 din Speranta, în 2005 au urmat alte 28 de garsoniere, în blocul F3, plus 8 locuinte tip container pe strada Ion Slavici, date celor care au refuzat sã meargã în Speranta. Anul trecut s-au fãcut cele 52 de locuinte pe strada Muncii, ca sã adãposteascã evacuatii din blocurile cu risc de prãbusire si pe cei din casele nationalizate care au fost restituite în naturã. Anul acesta, primãria demareazã constructia a alte module pe strada Muncii - 18 cãsute, un total de 72 de locuinte - plus cinci blocuri pentru tineri în Speranta (245 de locuinte), 50 de vilute pe strada Gheorghe Asachi de la Vãleni (alte 200 de locuinte) si 31 de locuinte sociale noi în blocul H18 de la Speranta. Sigur, trebuie precizat faptul cã sînt putine cazurile în care tiganii care au primit locuintã de la primãrie au si pãstrat-o în bunã stare. Blocurile de la Speranta sînt fãcute praf în mai putin de doi ani de gãzduit romi, iar cele din strada Muncii încep sã se resimtã la rîndul lor, desi au mai putin de 12 luni de cînd si-au gãsit chiriasi.
|
Autentificare
