 DOMNIA CÃŽNELUI
• padocurile Salubritas au devenit neîncãpãtoare pentru cîinii comunitari adunati de pe strãzi, pentru cã legea nu-i mai permite sã euthanasieze patrupedele decît dacã sînt foarte bolnave • „Extindem tarcurile si cãutãm alternative, cã nu mai avem voie sã-i euthanasiem, iar cu adoptiile nu facem fatã“, declarã Tatiana Ciucanu, director la Salubritas • între timp, maidanezii se înmultesc pe strãzi: numai în primele douã luni ale anului au fost adunati aproape 400 de cîini • numai unul singur a fost adoptat, iar 13 au fost dati asociatiei Prieten Credincios • Maidanezii pot zburda în voia cea bunã prin judet, pentru cã au legea de partea lor. Actul normativ privind protectia animalelor, celebra de acum Lege nr. 9/2008, este, ca mai toate cele românesti, plinã de aberatii care paralizeazã activitatea serviciilor de ecarisaj. Conform legii, animalele adunate de pe stradã sînt duse la adãposturi, sînt deparazitate si sterilizate, însã nu mai pot fi euthanasiate decît dacã sînt grav bolnave, fãrã sanse de supravietuire. Legea anterioarã, 205/2004, zicea cã animalele nerevendicate si neadoptate pot fi euthanasiate dupã douã sãptãmîni de la prindere. Acum, modificãrile aduse interzic celor de la Ecarisaj sã dea drumul animalelor înapoi în stradã, dacã nu sînt adoptate sau luate spre îngrijire de iubitori de patrupede sau asociatii de profil. Asa s-a ajuns ca în putinul timp trecut de la intrarea în vigoare a legii, adãposturile cu maidanezi sã fie pline ochi. ÃŽn general, în toatã tara. Piatra Neamt nu face exceptie. Societatea Salubritas, care are în grijã problema cîinilor vagabonzi, e blocatã în acest moment. Nu poate face nimic pînã nu apar normele metodologice de aplicare a legii nr. 9. De fapt, ceva-ceva tot face: adunã cîini, îi gãzduieste si îi hrãneste. De euthanasiat nu mai poate fi vorba, pentru cã o astfel de operatiune fãcutã în acest moment e caz penal. Directorul Tatiana Ciucanu spune cã ultimele euthanasieri s-au fãcut pînã sã fie publicatã legea în Monitorul Oficial, pînã sã intre în vigoare. De atunci... s-au creat conditii patrupedelor. „ÃŽn acest moment, adãposturile noastre sînt ocupate. Noi ne desfãsurãm activitatea în continuare, capturãm animalele, însã nu le mai putem euthanasia pe cele care nu sînt revendicate sau adoptate. Asta desi legea nouã nu abrogã ordonanta 155, cea în baza cãreia functionãm noi. Am euthanasiat în primã serie, dar dupã intrarea în vigoare a noilor reglementãri am renuntat. Cînd douã acte normative se bat cap în cap... Trebuie armonizatã legislatia. Sperãm sã ne lãmurim dupã aparitia normelor metodologice. Pînã atunci, noi capturãm cîinii, în special la sesizãrile cetãtenilor, si îi ducem la padocuri. Am fost nevoiti sã extindem tarcurile, pentru cã sînt foarte multi si nu mai aveam loc“, a declarat Tatiana Ciucanu. Directorul de la Salubritas a adãugat cã are totusi informatii, de la colegii din tarã, cã se pregãteste modificarea Ordonantei 155 în spiritul legii Marinescu, adicã euthanasierea va fi interzisã complet. Cu gîndul la acel moment, cei implicati în serviciile de ecarisaj au început deja sã caute solutii. „ÃŽi capturãm si îi ducem în adãposturi si cãutãm metode alternative, dat fiind cã nu mai avem voie sã-i euthanasiem. Dar va trebui sã gãsim o solutie, alta decît extinderea adãposturilor, pentru cã deja padocurile nu mai fac fatã, iar cu adoptiile nici atît, numãrul cîinilor adoptati fiind infim fatã de cel al cîinilor capturati“, a mai spus Tatiana Ciucanu.
Cu buletin de oras sau nu neapãrat?
ÃŽn ultimele sãptãmîni, pe strãzile din Piatra Neamt au apãrut din ce în ce mai multi cîini vagabonzi. Cei de la Ecarisaj au putut constata asta zilnic, prin numãrul sesizãrilor si prin cîinii capturati. Haitele de patrupede fãrã stãpîn continuã sã facã probleme în zonele deja clasice - pe strada Rozelor, în zona Montana, în zona Pietricica, în zona Reconstructia - însã prezenta lor se simte si în Precista sau centrul orasului. Potãile, care si-au petrecut toate zilele de iarnã pe Pietricica si noptile prin tomberoanele dintre blocuri, au prins curaj si, profitînd de încãlzirea vremii, se afiseazã ziua-n amiaza mare în tîrg. Ba, pare-se cã au intrat si în perioada de amor. Oficialii nu exclud nici varianta ca vreo cîteva transporturi de patrupede vagaboande sã fi fost lãsate pe cîmpiile din jurul orasului, cã parcã sînt prea multi comparativ cu anii anteriori. „Nu putem afirma asta cu certitudine, avînd în vedere cã nu putem aduce dovezi în acest sens, dar am remarcat cã sînt mai multi, sînt chiar foarte multi si e din ce în ce mai greu sã-i capturãm. Noi ne-am intensificat activitatea. Sînt foarte multi cetãteni care ne solicitã sã capturãm animalele dintr-o anumitã zonã, pentru cã sînt violente si atacã trecãtorii sau copiii. ÃŽn acelasi timp, sînt si destui care vin sã îsi cearã cîinii înapoi, desi cînd am capturat animalul nu avea nici zgardã si era liber pe stradã. ÃŽi înapoiem numai cãtre cei care pot face dovada cã îi vor îngriji si nu îi vor lãsa pe stradã. Dar, în general, tot în stradã ajung“, spune Tatiana Ciucanu. Singurii care nu ajung în stradã si care într-adevãr o sfîrsesc rãu sînt cîinii foarte bolnavi, pentru care medicul veterinar de la adãposturile de pe malul Bistritei recomandã euthanasierea. Au fost cazuri cînd maidanezul capturat era fie foarte bolnav, fie rãnit serios în lupta cu alti semeni de-ai lui si medicul a considerat cã nu mai poate face nimic sã-l salveze. ÃŽnsã, asemenea situatii sînt rare. Dupã cum rare sînt si cazurile în care asociatiile de protectie a animalelor iau în grijã cîinii capturati. Cei mai multi rãmîn la Salubritas si costã cam 150 de lei fiecare (24 de lei capturarea, 56 de lei hrana si adãpostul sãptãmînal, alti 6 lei tratamentul si deparazitarea fiecãruia). Neutralizarea unui comunitar costã 8 lei, însã pînã la noi ordine s-a întrerupt. Salubritas a prins anul trecut peste o mie de cîini maidanezi si asta numai în opt luni de activitate, pentru cã patru luni ecarisajul a fost în sarcina celor de la Urban. Iar 2008 a început foarte prolific din acest punct de vedere: numai în ianuarie fiind adunate peste 150 de potãi de pe strãzi, iar luna trecutã numãrul lor a fost de 145. Din acestia, 13 au fost preluati la începutul lunii martie de Asociatia Prieten Credincios si numai unul singur a fost adoptat.
Tratamente antirabice de 252 de milioane
821 de nemteni au ajuns la Spitalul Judetean de Urgentã Neamt si au necesitat efectuarea tratamentului antirabic în cursul anului trecut, dupã ce au fost muscati sau zgîriati de animale domestice sau sãlbatice. Dintre acestia, 160 sînt copii. Cei mai multi dintre pacientii care au avut nevoie de tratament împotriva rabiei provin din mediul urban si au fost încoltiti de cãtre cîinii maidanezi.
Vinovate, însã, de agresarea persoanelor au mai fost pisicile, caii, hamsterii, porcusorii de Guineea, sobolanii, vulpile etc. Potrivit statisticilor întocmite de cadrele medicale ale sectiei Contagioase a celei mai mari unitãti sanitare din judet, au fost utilizate pentru profilaxia rabiei, la cei care au avut de suferit de pe urma animalelor, 2.520 fiole de vaccin antirabic. Contravaloarea tratamentului antirabic administrat pacientilor de cadrele medicale ale sectiei Contagioase a Spitalului Judetean Neamt în cursul anului 2007 a fost de aproximativ 252 de milioane de lei vechi.
O persoanã care este muscatã de un animal trebuie neapãrat sã se prezinte la medic, care sã stabileascã dacã este sau nu nevoie de tratament pentru profilaxia rabiei. Astfel, pacientului trebuie sã i se facã desensibilizare cu ser antirabic, dupã care, în prima, a treia, a saptea, a patrusprezecea si a douãzeci si opta zi de la producerea incidentului i se administreazã vaccinul antirabic.
Rabia sau turbarea este o boalã infectioasã acutã produsã de virusul rabic. Aceasta se caracterizeazã prin grave tulburãri ale sistemului nervos central si evolueazã spre paralizie sau deces. Transmiterea virusului se face prin muscãtura sau zgîrietura produsã de animale bolnave. Cele mai grave sînt muscãturile localizate în regiunea gîtului si capului, deoarece virusul ajunge mult mai repede la creier. Prezenta virusului rabic este frecventã la animale domestice (cîini, pisici, vite, porci, cai) si la animale sãlbatice (vulpi, lupi, sobolani, lilieci). Perioada de incubatie a bolii este în medie de 1-3 luni, iar debutul acesteia poate dura între douã si patru zile. Boala se manifestã prin dureri, amorteli si mîncãrime a locului unde s-a produs muscãtura, dureri de cap, ameteli, insomnie, lipsa poftei de mîncare, greturi, vãrsãturi, modificãri de caracter. În caz de neprezentare la medic pentru tratament, boala poate duce la deces.
|
Autentificare
