 „PENTRU TANGO, E NEVOIE DE DOI“
Relatiile româno-ruse, cu un diplomat cu expertizã în Rãzboiul Rece
• ambasadorul Rusiei la Bucuresti a efectuat o vizitã în Neamt la invitatia presedintelui CA de la Mecanica Ceahlãu • „Avem relatii economice puternice cu Rusia de peste 25 de ani, iar trendul în ultimii ani este unul ascendent“, a declarat Marius Munteanu, directorul firmei Mecanica Ceahlãul • „Mama mea avea mobilã din România anilor ‘60. A întretinut-o deoarece era mobilã de cea mai bunã calitate. Acum livrãrile în acest domeniu au scãzut drastic. De ce?“, a spus, la Piatra Neamt, Excelenta Sa, Alekxander Anatolievici Ciurilin • Excelenta Sa, Alekxander Anatolievici Ciurilin, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, s-a aflat pentru douã zile în Neamt în ceea ce s-a dorit a fi „o vizitã de cercetare“, la invitatia lui Marius Munteanu, presedintele Consiliului de Administratie al SC Mecanica Ceahlãu. ÃŽnsotit de presedintele Camerei de Comert Româno-Ruse, Mihai Macsim, ambasadorul a punctat cîteva dintre zonele care ar putea fi redeschise în cadrul cooperãrii economice si culturale bilaterale. Oficialul rus a creionat o paletã largã de posibilitãti, mergînd de la turism obisnuit sau cu accente religioase la întreprinderi mixte româno-ruse, deschidere culturalã, investitii în infrastructurã, transport etc. O cooperare care ar putea însemna ceva mai mult decît o simplã vizitã de tatonare pentru Mecanica Ceahlãu si pentru partea de nord a tãrii.
Semãnãtori pentru Rusia Ambasadorul Ciurilin a fãcut o vizitã la Mecanica Ceahlãu, cel mai mult timp petrecîndu-l în parcul de utilaje de la intrarea în firmã. I-au fost prezentate în detaliu performantele tehnice ale utilajelor expuse, manifestînd un real interes pentru productia de masini agricole. Presedintele Marius Munteanu a declarat: „Sîntem foarte încîntati si onorati de vizita ambasadorului la întreprinderea noastrã. Mecanica Ceahlãu este un mare producãtor de utilaje agricole si cel mai mare exportator român pe piata rusã în acest domeniu. Relatiile noastre cu Federatia Rusã vor reprezenta punctul de plecare si pentru alte activitãti. Avem potentialul tehnic pentru agricultura rusã, cunoastem si întelegem cerintele fermierilor din aceastã tarã si putem îmbunãtãti, în acest fel, relatiile economice dintre România si Rusia. Pe de altã parte, si noi consumãm gaz metan sau otel de cea mai bunã calitate, din Federatia Rusã, astfel încît avem motive serioase sã ne repunem pe pozitie si sã reînnodãm relatiile. Avem relatii economice puternice cu Rusia, livrãri, sîntem în plinã activitate si trebuie sã fim acolo cînd este nevoie. Sînt optimist si cred cã se vor dezvolta în cel mai scurt timp si în conditii avantajoase pentru ambele pãrti. Noi avem relatii comerciale cu Rusia de peste 25 de ani, iar trendul în ultimii ani este unul ascendent. Pot chiar sã mentionez cã în ultimii 3 ani volumul vînzãrilor a depãsit 1 milion de euro pe an. Exportãm toatã gama de masini agricole, dar în special semãnãtori“.
„Nici o tarã din Europa nu poate spune cã Rusia exercitã presiune politicã pe furnizarea de energie“
Rep: Care ar fi domeniile de afaceri posibil de abordat în comun cu firmele din judetul Neamt?
E.S. Alekxander Ciurilin: Cred cã existã perspective importante. Consider cã ar fi bine sã se continue în directiile unde deja existã experientã si bazã practicã. Am vizitat Mecanica Ceahlãu, si am vãzut modele de utilaje pentru agriculturã foarte moderne, multe cu piatã bunã pe teritoriul Federatiei Ruse, atît în gospodãriile particulare, cît si în fermele din regiunea Rostov, Saratov, Voronej, etc. Rezerva o vãd în lãrgirea sferei de piatã spre zone ca Lipetk sau Voronej. Avînd în vedere buna reputatie a producãtorilor de utilaje tehnice pentru agriculturã, din România, ne-am putea gîndi la o productie în comun pe teritoriul Federatiei Ruse. Nu e o problemã a zilei de mîine, dar la Mecanica Ceahlãu ne-am putut convinge, am observat un nivel înalt tehnologic al productiei. Consider cã reprezentantii conducerii gîndesc în avans si se preocupã pentru asimilarea unor produse moderne, performante, iar acest lucru este benefic si pentru agricultorii rusi. Procesul de productie e astfel mai eficient si mai profitabil. Posibilitatea productiei în comun a acestor utilaje în Federatia Rusã ar fi o linie de perspectivã. Cu prefectul de Neamt am avut un schimb consistent de opinii si s-a trasat o directie de dezvoltare a colaborãrii noastre care solicitã o pregãtire minutioasã. Tinutul Neamtului este bogat spiritual, sînt foarte multe mãnãstiri, biserici vechi; ne-am gîndit cã firmele de turism de la noi ar putea încerca rute care sã includã aceste vestigii istorice. Avem aceeasi credintã, sîntem ortodocsi. Ar fi cazul sã reînnodãm cooperarea în turism pentru tineri în zona Durãu, pentru schi. ÃŽn anii ‘87-’88 foarte multi turisti de la noi veneau special la Durãu pentru acest lucru. Un turism bine organizat este o ramurã foarte profitabilã pentru economia nationalã.
Frumoasele Moscovei nu mai au pardesie românesti Rep.: În ultimii ani, Federatia Rusã s-a implicat tot mai mult în economia româneascã. Se furnizeazã gaz metan, cãrbune, dar au si fost cumpãrate Aluminiu Slatina, Oteluri Speciale Tîrgoviste, Resita, Teleajenul. Care sînt urmãtoare directii de cooperare?
A.C.: ÃŽn prezent, volumul reciproc de schimburi se cifreazã la 5 miliarde de dolari, o cifrã destul de importantã. ÃŽn marea majoritate livrãrile se concentreazã pe gaze, titei, cãrbuni dar sporesc si livrãrile românesti pe piata rusã. Sînt si eu responsabil într-o oarecare mãsurã pentru dezvoltarea relatiilor dintre tãrile noastre, sînt bucuros de asta, dar consider cã trebuie imprimat un alt ritm. Sã vã explic de ce: volumul livrãrilor din Rusia în România este sensibil mai mare decît cel al livrãrilor din România în Federatia Rusã (90% din volumul schimburilor - n.n). Acest dezechilibru trebuie lichidat deoarece frîneazã dezvoltarea în continuare. Am spus cã economia româneascã trebuie atrasã mai activ la livrãrile de produse în Rusia. Foarte des dau acest exemplu: mama mea avea mobilã din România anilor ‘60. Pînã la sfîrsitul zilelor sale a întretinut-o, ca sã o pãstreze cît mai mult timp, deoarece era mobilã de cea mai bunã calitate. Acum livrãrile în acest domeniu au scãzut drastic. Altfel spus, cînd eram mai tînãr toate fetele din Rusia purtau pardesie din România. Fetele au rãmas, dar poartã pardesie din alte tãri. Pentru ce?! Nu pot sã înteleg ce s-a întîmplat. Acelasi lucru este, de exemplu, cu produsele românesti din industria farmaceuticã, ori încãltãminte. Unde sînt? Piata rusã era plinã de produse românesti de bunã calitate, iar 50% din unitãtile de pompare erau importate din România. Constructorii de masini din România ar trebui sã revinã pe piata rusã, pentru cã aceastã parte a relatiilor economice este foarte importantã. Din partea noastrã existã un mare interes pentru organizarea de productie în comun. Acest gen de colaborãri sînt si în investitiile noastre de la Slatina sau Tîrgoviste. Cu eforturile comune a inginerilor rusi si administratorilor români, aceste uzine au fost repuse pe picioare, au devenit profitabile, iar unele produse chiar au depãsit standardele Uniunii Europene. (...) Care ar fi perspectivele? Eu vã pot spune doar pãrerea mea proprie, nu ca bazã generalizantã. ÃŽn prezent, relatiile economice sînt promovate de persoane energice, tinere, inteligente, uneori nevoite sã ia o hotãrîre din mers. Nu noi hotãrîm pentru ei. Eu doar pot sã-i sfãtuiesc, nu sã impun nici pãrtii române, nici celei rusesti. Existã oportunitãti de productie mixte, în diverse ramuri, în constructia de masini, a masinilor pentru industria textilã, de creare a unor întreprinderi mixte. S-a vorbit despre participarea capitalului rusesc la reconstructia obiectivelor energetice construite cu asistentã rusã. Dar trebuie sã îl citez pe presedintele american Regan care spunea cã pentru a dansa tango, este nevoie de doi. Dacã dumneavoastrã vorbiti de dezvoltarea relatiilor economice, aici e vorba de douã pãrti. Unde vor fi oamenii nostri de afaceri este un avantaj reciproc, acesta va fi punctul fierbinte de dezvoltare a relatiilor comune bilaterale.
„Cînd statele occidentale au trecut la realizarea planului scutului rachetelor de croazierã, noi nu am folosit nici o presiune energeticã“
Rep.: Excelenta voastrã, Rusia este o tarã cu o expertizã semnificativã în domeniul energiei. Teza de doctorat a presedintelui Putin se referã la planificarea strategicã a resurselor minerale într-un climat de business impredictibil. În aceastã perspectivã, s-a discutat despre interesul Gazprom fatã de Romgaz, ca si de construirea unui depozit de gaz metan la Mãrgineni, Neamt. Vã rog sã comentati.
A.C.: Problematica interactiunii în domeniul energetic nu este numai în economia mondialã, ci si în politica mondialã. Sînteti martori si stiti ce proiecte si ce patimi sînt în acest domeniu. În Federatia Rusã existã colective importante de oameni care se ocupã de extractia, transportul si prelucrarea produselor purtãtoare de energie. Rusia este un mare producãtor de cãrbune, petrol si alte produse energetice si, numai la nivel intern, este un consum mare de cãrbune, de titei, turbã. Rusia are o capacitate importantã de productie în domeniu, furnizeazã circa 50% din gazul UE. Nu e de mirare cã presedintele Putin este un mare specialist în domeniul energiei si se preocupã de domeniu. Acesta îsi prezintã deschis opiniile referitor la acest subiect, dar dezvoltarea este asiguratã si de alti reprezentanti ai mediului de afaceri rus. Tema energiei este foarte discutatã în economia mondialã si în cea rusã, care este un mare exportator de hidrocarburi. Vreau sã subliniez faptul cã nu folosim acest fapt ca pe o armã energeticã, ci numai pentru profit în acest domeniu. Nici o tarã din Europa nu poate spune cã Rusia exercitã presiune politicã pe furnizarea de energie. Cînd statele occidentale au trecut la realizarea planului scutului rachetelor de croazierã, noi nu am folosit nici o presiune energeticã. Furnizarea de gaz se realizeazã si functioneazã pe principiul cã acela care livreazã e interesat ca livrarea sã se facã fãrã întreruperi, altfel capacitãtile de productie pot fi afectate. Geologul Alexandru Mironov, care a vizitat recent Rusia, a expus ziaristilor o întreagã teorie referitoare tocmai la acest lucru, dar nu am vãzut publicat nici un rînd, nicãieri. Sîntem interesati de livrãri continue, iar acest lucru se face în conditiile unei economii de piatã. Legat de întrebarea dvs., nu vreau sã vã mint, stiu doar cã tratativele continuã, dar nu as putea sã vã spun care este stadiul lor. Sînt multe aspecte de luat în considerare, elemente comerciale, de infrastructurã etc. Dar ceea ce este foarte important, mã repet, este faptul cã totul functioneazã dupã principiile economiei de piatã, trebuie sã existe cîstig reciproc; vreau sã spun cã împotriva propriilor interese nu va lucra nimeni.
CV, „pe scurt“ Foarte pe scurt, între douã întrevederi cu timpi de lucru deja depãsiti, Excelenta Sa Alekxander Anatolievici Ciurilin a precizat si cîteva elemente care puncteazã o carierã diplomaticã impresionantã. A lucrat în cadrul Ministerului de Externe, ca director al Directiei de documentare istoricã. Initial a trecut prin toate treptele ierarhice din domeniul diplomatiei si s-a preocupat „de diverse treburi“ în Africa. A lucrat în Aparatul Central al Ministerului de Externe Rus, ducînd tratative de limitare a armamentului nuclear în Europa, neproliferarea armelor nucleare, a fost sef al Directiei politico-militare a Ambasadei Uniunii Sovietice de la Washington, apoi ministru consilier la Coopenhaga. A devenit amabasador în România la 30 august 2006.
„Distantele si concurenta nu pot fi schimbate, taxele se pot modifica“ Ambasadorul s-a întîlnit cu oameni de afaceri din Neamt, în frunte cu Mihai Apopii, presedintele Camerei de Comert si Industrie. Mihai Apopii a punctat faptul cã piata ruseascã are o anumitã specificitate care, de multe ori, nu a fost înteleasã de cãtre oamenii de afaceri din România. „Este foarte important ce, cît si cum se cere. Pînã nu participi la un tîrg, o expozitie, nu stii cum sã abordezi o relatie eficient. România exporta în ‘89 mobilã de peste 150 milioane de dolari pe an în Federatia Rusã. Datoritã schimbãrilor economice din mediul de afaceri românesc si a modului în care se face comert în Federatia Rusã, acum exportul de mobilã a scãzut la 35 milioane de dolari pe an. Trebuie refãcute legãturile. Ne împiedicã sã dezvoltãm afacerile, deschiderea firmelor românesti cãtre piata ruseascã, pe care o abordeazã cu teamã, dar, ca sã fim corecti, si taxele vamale care sînt de 30% - o valoare foarte mare în cazul mobilei, dar si a altor produse. Distantele si concurenta nu pot fi schimbate, taxele se pot modifica“, a declarat Mihai Apopii.
|
Autentificare
