VIATA ÎNTR-UN SCAUN CU ROTILE

• de patru ani, Andreea Hluscu este imobilizatĂŁ ĂŽntr-un scaun cu rotile, dupĂŁ ce a cĂŁzut de la etajul II al locuintei • mama sa, disperatĂŁ, cere ajutorul semenilor • pentru cĂŁ ar mai fi o sansĂŁ ca tĂŽnĂŁra sĂŁ nu-si petreacĂŁ restul zilelor ĂŽn cĂŁrucior • cu 35.000 de euro, pietreanca ar putea ajunge ĂŽn China, la operatie •

R 015BRDE280SV25780572800 este contul în care se pot depune bani pentru a schimba viata unei tinere de 20 de ani. Bani care ar scoate-o din deznãdejde, ar scãpa-o de chinurile tintuirii într-un scaun cu rotile si de imposibilitatea de a simti iarba sub picioare, nisipul fierbinte printre degete sau... Viata Andreei Hluscu este de patru ani o adevãratã tragedie, care a început într-o zi în care fata ar fi putut trãi bucuria venirii Mosului si ar fi putut simti spiritul Crãciunului. În numai o secundã, bucuria adolescentei si-a arãtat reversul.

Nenorocirea de la CrĂŁciunul din 2004

Ca ĂŽn toate casele de crestini, pregĂŁtirile de sĂŁrbĂŁtori erau ĂŽn toi ĂŽn familia Hluscu din Piatra Neamt, ĂŽn decembrie 2004. Andreea, mezina casei, se ocupa de curĂŁtenie, ĂŽnainte de a ĂŽmpodobi bradul de CrĂŁciun. Pe vremea aceea era o adolescentĂŁ de 16 ani. Mama ei, o femeie simplĂŁ, vindea zarzavaturi ĂŽn piatĂŁ. SingurĂŁ acasĂŁ, fata s-a urcat pe glaful exterior al unei fereste, pentru a sterge geamurile. Gheata de pe pervaz si o clipĂŁ nenorocitĂŁ au fĂŁcut ca un copil superb, plin de viatĂŁ si energie, sĂŁ devinĂŁ robul unui scaun cu rotile. „Pe 14 noiembrie, frumoasa mea fatĂŁ va ĂŽmplini 20 de ani. Peste o lunĂŁ si ceva, va ĂŽmplini, din nefericire, si patru ani de cĂŽnd a devenit imobilizatĂŁ de la mijloc ĂŽn jos. Ca mamĂŁ, mi se rupe sufletul cĂŽnd vĂŁd prin ce chinuri trece copilul meu. Ca sĂŁ nu mai vorbesc de suferinta ei, de cĂŽt de greu ĂŽi este sĂŁ stea tinuitĂŁ ĂŽntr-un scaun cu rotile. La ĂŽnceput, starea ei era mult mai gravĂŁ. DupĂŁ ce a cĂŁzut de la etajul II, a rĂŁmas paralizatĂŁ de la mijloc ĂŽn jos. DupĂŁ posibilitĂŁtile noastre financiare, am dus-o la recuperĂŁri. Din pĂŁcate, nu am putut merge prea des. O duceam trimestrial si, dupĂŁ doi ani si jumĂŁtate, a ajuns ĂŽn faza ĂŽn care poate sta ĂŽn fund. Spre bucuria mea, si-a recĂŁpĂŁtat unele simturi... Ne e greu la amĂŽndouĂŁ. Am fost la doctori si ne-au spus cĂŁ ar putea sĂŁ meargĂŁ la o operatie ĂŽn China, unde sĂŁ i se facĂŁ un trasplant de celule stem. Asta ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ existĂŁ sanse de a-mi revedea fiica pe picioarele ei. ParcĂŁ nu mai am puterea sĂŁ sper! Dar ceva trebuie fĂŁcut! E prea tĂŽnĂŁrĂŁ si e un suflet prea bun ca sĂŁ aibĂŁ o asa soartĂŁ. Era elevĂŁ la Colegiul Tehnic «Gheorghe Cartianu» ĂŽn clasa a IX-a, cĂŽnd s-a petrecut nenorocirea. Vreo doi ani dupĂŁ nenorocire a fost vizitatĂŁ de cĂŁtre colegi, dupĂŁ care au cam uitat-o. Acum ĂŽi e greu pentru cĂŁ nu prea are cu cine vorbi, nu prea are prieteni... Spre nenorocirea noastrĂŁ, anul trecut a murit sotul meu si am rĂŁmas cu douĂŁ rate la bĂŁnci de plĂŁtit. Am fĂŁcut una pentru o masinĂŁ de spĂŁlat si cĂŽte ceva prin casĂŁ si una pentru mobilĂŁ. De unde sĂŁ stiu cĂŁ ĂŽmi pierd bĂŁrbatul... S-a dus sĂŁracul de necaz, cĂŁ a vĂŁzut cum trĂŁieste fata asta“, a spus mama Andreei.

Patru ani de sperante

Conform ultimului diagnostic pus de specialisti, pe 31 august 2007, Andreea suferĂŁ de tulburĂŁri sfincteriene, paraplegie flascĂŁ post traumaticĂŁ, traumatism vertebro-medular provocat de cĂŁderea de la ĂŽnĂŁltime. În cei patru ani scursi de la tragedie, mama fetei a dechis cont pe la bĂŁnci si a anuntat cĂŁ asteaptĂŁ sprijinul oamenilor de suflet. Spre necazul ei, la fiecare verificare, contul era gol. Se bucurĂŁ de sprijinul unor semeni cu cĂŽte ceva de mĂŽncare sau ajutoare minore, care au ca dedicatie fata tintuitĂŁ ĂŽn scaunul cu rotile, dar acestea sĂŽnt prea mici ĂŽn comparatie cu nevoia realĂŁ. „Ne e de mare ajutor sĂŁ primim cĂŽte ceva de la unul, altul, cĂŁ o ducem destul de greu. Dar marea noastrĂŁ problemĂŁ este gĂŁsirea banilor ca sĂŁ poatĂŁ merge Andreea la operatie. Stim cĂŁ existĂŁ aceastĂŁ sansĂŁ si trebuie sĂŁ rezolvĂŁm problema. Dar nu stiu cum...“, a mai spus, printre lacrimi, Maria Hluscu.
AnalizĂŽnd suma de care un suflet chinuit are nevoie pentru a reveni la viata normalĂŁ, 35.000 de euro, e o nimica toatĂŁ. Pentru unii. E cĂŽt o garsonierĂŁ ĂŽntr-o zonĂŁ mai bunĂŁ sau cĂŽt o limuzinĂŁ. Nu este nevoie decĂŽt de un strop de bunĂŁvointĂŁ. Din partea unora cĂŁrora le prisoseste cĂŽte ceva. Si care realizeazĂŁ ce ĂŽnseamnĂŁ viata ĂŽntr-un scaun cu rotile. Poate bucuria Pastelui pentru cei sĂŁnĂŁtosi, care se pot misca si folosi de tot ce-i ĂŽnconjoarĂŁ, va fi si pentru Andreea. Poate, la o aniversare viitoare va putea sta ĂŽn picioare lĂŽngĂŁ masĂŁ, pentru a sufla ĂŽn tort. Sau mĂŁcar va putea sĂŁ facĂŁ vreo doi pasi, pentru a ajunge la baie. Si ea, si mama ei ar fi foarte fericite dacĂŁ ar vedea asta!