 LUMINÃ SFÎNTÃ LA MÃNÃSTIRI
• la Mãnãstirea Vãratec sînt asteptate grupuri de turisti din Germania si Belgia • unii dintre ei revin pentru a sasea oarã aici, impresionati fiind de slujba ÃŽnvierii • la Neamt se vor pregãti 60 de miei si peste o mie de ouã • locurile de cazare sînt ocupate pînã la refuz la toate lãcasurile de cult • Mii de pelerini din toate colturile tãrii, dar si de peste hotare, vor petrece în acest an Sãrbãtorile de Paste la mãnãstirile din zona Neamtului. Pregãtirile au intrat pe ultima sutã de metri, fiecare lãcas monahal vrea sã întîmpine cum se cuvine cea mai mare sãrbãtoare a crestinãtãtii. Vremea ploioasã din ultimele zile i-a determinat pe vietuitorii lãcasurilor de cult sã se ocupe mai mult de igienizarea interioarelor, asa încît la acest capitol treaba e gata. Cuhniile mãnãstirilor sînt pline de agitatie, pentru cã misiunea maicilor, cãlugãrilor sau gospodinelor de prin sate care dau o mînã de ajutor nu este deloc usoarã. Aici se preparã bucatele specifice mesei pascale si sînt planificate mii de cozonaci si ouã rosii, pascã, fripturã de miel sau peste - acolo unde nu se foloseste carne în alimentatia cãlugãrilor. Masa va fi asezatã ori de cîte ori va fi nevoie, dar se pregãtesc si pachete, pentru cã majoritatea credinciosilor pleacã înainte de finalul slujbei din noaptea de ÃŽnviere. Multi pelerini si-au fãcut obiceiul de a lua la rînd toate lãcasurile mãnãstiresti pentru a primi lumina ÃŽnvierii, sperînd cã astfel vor fi binecuvîntati de divinitate si cã le va merge bine tot anul. Toate locurile de cazare disponibile sînt deja ocupate. Cei care au dorit sã-si petreacã Pastele în zonã au apelat la pensiuni sau la hoteluri. Nu sînt anuntati musafiri deosebiti, din rîndul politicienilor sau al clerului, doar la Mãnãstirea Vãratec vor ajunge douã grupuri de turisti din Germania si Belgia pentru a lua parte la slujbã. Unii dintre ei sînt deja inclusi în categoria oaspetilor obisnuiti ai lãcasului, potrivit spuselor maicii starete, Iosefina Giosanu. „Asteptãm sã soseascã un grup de turisti din Germania, format din 24 de persoane, dintre care multi revin pentru a sasea oarã la mãnãstirea noastrã, fiindcã sînt încîntati de slujba oficiatã la noi de ÃŽnviere. Va mai veni un grup din Belgia, care are cazarea asiguratã la statiunea Bãltãtesti“ a declarat stareta de la Vãratec. Un alt motiv pentru care cei care ajung la Vãratec îsi doresc sã se întoarcã este frumusetea peisajului, minunatele aranjamente florale care împodobesc sfîntul lãcas. „La noi se pãstreazã aceastã traditie, avem si personal numeros, astfel cã ne putem îngriji de frumusetea florilor“ spune maica staretã. Dupã slujbã este obiceiul ca, în jurul orei 4, sã se meargã la trapeza mãnãstirii pentru a gusta dintr-o felie de cozonac si a ciocni un ou rosu. De altfel, încondeierea ouãlelor este ridicatã aici la rang de artã, mãicutele se iau la întrecere, si cele mai frumoase pot fi vãzute prin expozitii. Masa oficialã este duminicã la amiazã, iar la ora 14 este programatã slujba pentru ÃŽnvierea a doua. La Vãratec se mãnîncã mai mult peste în loc de carne, desi, pe la cãsutele maicilor, pelerinii pot sã guste si carne de miel.
Valuri de Luminã la Mãnãstirea Neamt
La Mãnãstirea Neamt nu mai sînt locuri libere, pentru cã aceia care au dorit sã petreacã Pastele aici si-au fãcut rezervãri din timp. Ofertele sînt pe mãsura cerintelor, de la chilii simple, pînã la camere cu dotãri moderne, pentru oaspetii mai pretentiosi. S-a finalizat si sala de fitness, iar dotarea acesteia va fi îmbogãtitã cu noi aparate de întretinere a conditiei fizice. „Avem salã de fitness, cu cîteva aparate. O sã mai aducem si altele. Sala de fitness nu contravine cu nimic din punct de vedere canonic“ a tinut sã precizeze arhimandritul Benedict Sauciuc, staretul Mãnãstiri Neamt. Acesta considerã cã multi aleg sã fie prezenti la acest lãcas fiindcã noaptea de ÃŽnviere este deosebitã prin valurile de lumini care se revarsã în întreaga incintã. „La Mãnãstirea Neamt este una dintre cele mai frumoase slujbe. Fiind o cetate închisã, interiorul aratã ca al unei catedrale în aer liber, iluminatã de o mare de fãclii, care se revarsã în toatã curtea si urcã în cerdacuri, pe mãsurã ce credinciosii iau luminã unul de la celãlalt. Musafiri deosebiti nu avem, nici strãini, avînd în vedere cã Pastele ortodox este decalat de cel catolic. Credinciosii si pelerinii si-au fãcut rezervãri din timp, iar noi le-am pus la dispozitie camere în cadrul Centrului Social Sfîntul Paisie sau în incinta mãnãstirii, ori la bolnitã“, a precizat staretul. Aici vor fi sacrificati vreo 60 de miei din productie proprie, pentru ca fiecare vietuitor sau pelerin sã aibã de Paste bucatele traditionale pe masã. Arhimandritul s-a plîns cã nu mai merge asa de bine cu cresterea animalelor: „Chiar dacã nu a trebuit sã cumpãrãm miei, cheltuielile sînt mari în mod indirect, fiindcã zootehnia la noi nu are cãutare“. Mai sînt cãlugãri bãtrîni care nu consumã carne, asa cã din meniu va face parte si pestele. La cuhniile mãnãstirii se pregãtesc felurile de mîncare traditionale, în cantitãti mari, printre care figureazã, alãturi de friptura de miel, peste o mie de ouã rosii, sute de cozonaci si pascã, care vor fi stropite cu vin alb sau rosu pe care-l are mãnãstirea. Traditia este ca în noaptea de ÃŽnviere fiecare sã primeascã pachete cu alimente, atît vietuitorii lãcasului, cît si pelerinii. Masa festivã are loc la ora 14, dupã slujba pentru ÃŽnvierea a doua.
Bucate din peste la Secu
La Mãnãstirea Secu este foarte aglomerat, astfel cã staretul Vichentie Amariei a fost nevoit sã refuze unele dintre cererile de cazare venite mai tîrziu. Oaspetii sînt mai mult din zonã, dar printre ei figureazã si cîteva familii din Bucuresti. Cei care vin în seara de ÃŽnviere nu stau, de regulã, pînã la finalul slujbei. „Fiindcã prea multã rugãciune stricã“, glumeste pãrintele staret, care adaugã cã s-a instituit un obicei ca aceia din afara obstii cãlugãresti sã stea la o mãnãstire pînã la miezul noptii, cînd iau luminã, si apoi se urcã în masini si pleacã acasã, pentru a servi masa împreunã cu familiile lor. Cei care sînt cazati la mãnãstire au parte de conditii modeste, în ideea cã aici se vine pentru pace spiritualã, nu pentru distractie. De altfel, cei care ar fi tentati sã încalce linistea celor 65 de vietuitori, dau cu ochii de regulile de comportament afisate la casa de oaspeti. Carnea nu este inclusã în alimentatie, de aceea se pune accent pe bucate fãcute din peste, cum ar fi piftia, borsul cu perisoare, alãturi de care sînt puse pe masã ouã rosii (peste 1.000 de bucãti) sute de cozonaci si pascã. „Sperãm sã fie vreme frumoasã, pentru ca nimic sã nu umbreascã slujba de ÃŽnviere“, a mai spus staretul Vichentie Amariei.
Porti deschise si la Sihãstria
Atît la Mãnãstirea Agapia, cît si la Sihãstria, este aglomeratie în fiecare an de Paste. Nu s-au anuntat personalitãti ale vietii politice, nici de la nivel de mitropolie, dar toti cei care ajung în aceste locuri sînt primiti cu cãldurã. „Nu avem oaspeti deosebiti, dar vin la noi, întotdeauna, foarte multi credinciosi si avem pregãtite bucate pentru toti. Usa noastrã este deschisã pentru toatã lumea“, a spus pãrintele Licandru, secretarul de la Sihãstria. Pentru ca nici un eveniment nedorit sã nu perturbe slujba din noaptea de ÃŽnviere, la fiecare lãcas de cult, mãnãstire sau bisericã, vor fi repartizati atît pompieri, cît si politisti. Pe lîngã pãstrarea ordinii si linistii publice, politistii au sarcina si de a veghea ca traficul rutier, extrem de aglomerat în noaptea de ÃŽnviere, mai ales în zona mãnãstirilor, sã se desfãsoare în conditii de sigurantã pentru toti cei aflati la acele ore pe stradã.
|
Autentificare
