Judecãtorul preliminar, „filtru“ între procurori si instante
• proiectul viitorului Cod de procedurã penalã prevede institutia judecãtorului preliminar • acesta poate trimite dosarul la instantã sau îl poate înapoia procurorilor pentru refacerea urmãririi penale • magistratul are un termen ferm în care trebuie sã decidã soarta unei cauze • procurorii apreciazã cã legiferarea unei astfel de institutii echivaleazã cu o antepronuntare • ÃŽn ultimii ani, Codul penal si cel de procedurã penalã au suferit numeroase modificãri, în cãutarea formei perfecte. Cum aceasta nu a fost, încã, descoperitã, un nou proiect aflat în dezbatere publicã pe site-ul Ministerului Justitiei instituie o nouã institutie, un fel de tampon între Parchet si instantele de judecatã. Este vorba de camera preliminarã, care va fi condusã de un judecãtor preliminar. Acest magistrat ar trebui sã functioneze pe lîngã fiecare instantã si are rolul de a verifica dosarele care vin de la anchetatori, înainte de intrarea la judecata de fond a fiecãrei spete. Mai exact, judecãtorul preliminar ar avea rolul de a verifica temeinicia si legalitatea rechizitoriului, adicã a actului de trimitere în judecatã pentru fiecare inculpat. ÃŽn urma acestei analize, ar trebui sã intre la judecata propriu-zisã numai cauzele în care organele de urmãrire penalã, în spetã procurorii, au strîns suficiente probe pentru a sustine acuzarea. „Scopul acestei proceduri este sã ajute la degrevarea instantelor de numãrul foarte mare de dosare pe care le au pe rol în prezent. Cauzele în care existã erori se vor întoarce imediat la procuror pentru completare si nu vor mai fi restituite de judecãtori la Parchet dupã perioade mari de timp, asa cum se întîmplã uneori acum. Situatia actualã nu duce decît la tergiversãri. Eu cred si sper cã acest filtru va conduce la responsabilizarea tuturor magistratilor: a procurorilor în faza de urmãrire penalã, si a judecãtorilor“, a declarat pentru un cotidian central secretarul de stat în Ministerul Justitiei, Katalin Kibedi.
„Verificarea dosarelor existã si acum“
De partea cealaltã, procurorii apreciazã cã aceastã institutie nu se impune, deoarece o verificare a cauzelor existã si acum, iar cã un astfel de judecãtor s-ar antepronunta într-o situatie de verificare preliminarã a unui dosar. „Cred cã o verificare de acest fel ar însemna, în anumite cazuri, o antepronuntare. Dacã se verificã legalitatea si temeinicia trimiterii în judecatã si se constatã cã dosarul trebuie trimis pentru refacerea sau completarea urmãririi penale, nu e nici o problemã. Dar, în cazul în care o cauzã trece de camera preliminarã, înseamnã, din punctul meu de vedere, o antepronuntare. La judecata de fond ar trebui sã fie o condamnare, nu se mai poate proceda la o restiture la Parchet, si nici nu se mai poate da o solutie de achitare. Celãlalt judecãtor deja este obligat sã constate vinovãtia inculpatului. Una e sã fie acelasi judecãtor, care poate cere restituirea, sau poate da o condamnare sau o solutie de achitare, si alta e ca dosarul sã treacã prin nu stiu cîte comisii. Verificarea aceasta existã si acum, cauzele pot fi retrimise pentru refacerea urmãririi penale dacã se constatã anumite deficiente. ÃŽn plus mai este factorul timp. Cauza stã în camera preliminarã, stã la instantã, or ideea este reducerea perioadei de solutionare a unui dosar, atît la Parchet, cît si la instante“, a declarat Virgil Cornea, prim-procuror adjunct al Parchetului Judetean Neamt.
Model german
Judecãtorul preliminar are dreptul sã verifice actele întocmite de procuror si sã ia o decizie, de acceptare în instantã sau de restituire cãtre unitatea emitentã. Se verificã probele, modul de obtinere a acestora, dacã se impune sau nu punerea persoanei sub acuzare. Într-un interval de timp cuprins între 10 si cel mult 30 de zile, judecãtorul preminar trebuie sã decidã traseul viitor al dosarului. În acest interval de timp, cei incriminati pot face contestatii, pot cere anularea anumitor probe sau a întregului rechizitoriu. Magistratul are autoritatea de admitere sau respingere a cererilor. Practic, camera preliminarã are rolul de a urmãri respectarea procedurilor si nu se referã la fondul cauzei. Dezbaterea publicã are drept scop strîngerea pãrerilor de la practicieni, iar în urma acestora, proiectul poate suferi alte modificãri pînã sã se ajungã la o forma finalã care sã devinã lege. În cazul în care Codul de procedurã penalã va avea pe viitor institutia camerei preliminare, judecãtorul care se va ocupa de acest lucru va avea dreptul sã decidã asupra fiecãrui dosar care îi va ajunge pe birou. Cei care au lucrat la acest proiect s-au ghidat dupã sistemul judiciar penal german, unde existã o astfel de institutie.
|