Scoli pĂŁrĂŁsite

• din ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntul nemtean au dispĂŁrut, ĂŽn doar un an, 2.835 elevi • adicĂŁ 113 clase • ĂŽn patru ani, au dispĂŁrut circa 10.000 de elevi, adicĂŁ vreo 400 de clase • la 15 septembrie 2007, s-au ĂŽnscris ĂŽn ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntul primar 23.175 de elevi, fatĂŁ de 24.960 cĂŽti apĂŁreau ĂŽn scripte, pe 15 septembrie 2006 • 9.154 de elevi nemteni au situatia neĂŽncheiatĂŁ sau au fost declarati corigenti dupĂŁ semestrul I • cel mai mic procent de promovabilitate se ĂŽnregistreazĂŁ la SAM - 60,94% •

Populatia scolarã în judetul Neamt se mentine în trendul în care a intrat de ani buni, fiind în continuã scãdere. În acest an scolar, de exemplu, sînt cu 2.835 de elevi mai putini fatã de anul de studiu anterior. Scãderea se înregistreazã la ciclul primar, gimnazial si în licee. Potrivit datelor oferite de Inspectoratul Scolar Neamt, la data de 15 septembrie 2007, s-au înscris în învãtãmîntul primar 23.175 de elevi, fatã de 24.960 cîti apãreau în scripte, pe 15 septembrie 2006. Învãtãmîntul primar are cu 1.785 copii mai putin în acest an si scãderea se înregistreazã în special în mediul rural, în urban fiind un minus de 29. Adicã, aproximativ cu o clasã, în vreme ce la tarã au dispãrut circa 71 de clase primare (normativele prevãd ca o clasã sã aibã 25 de elevi). La gimnaziu, lucrurile stau cam la fel. S-au înscris în septembrie 2006 un numãr de 25.759 copii, iar anul acesta, 25.052. Scãderea este cu 707 elevi, adicã vreo 28 de clase, dispãrute în mod egal, la tarã si la oras. În învãtãmîntul liceal, la zi, anul trecut erau 17.378 cursanti, iar anul acesta, 17.035. Aproape toate clasele dispãrute, aproximativ 14, sînt din unitãtile de învãtãmînt de la orase. Situatia se schimbã însã la învãtãmîntul liceal seral sau cu frecventã redusã. Dacã în septembrie 2006 erau scolarizati 1.837 de tineri, în septembrie anul trecut apãreau 1.945, adicã în plus cu 108. Cele patru clase nou-înfiintate se regãsesc în licee rurale, asta fiind o dovadã a faptului cã multi dintre copiii de la tarã nu mai au posibilitatea de a-si continua studiile la oras sau unii dintre cei care nu au reusit sã urmeze cursurile unui liceu la timpul potrivit, au ales sã facã acest lucru, dar la o unitate de învãtãmînt la care pretentiile dascãlilor ar putea fi mai reduse în comparatie cu ceea ce se cere la liceele de elitã de la oras.

400 de lacĂŁte, pentru tot atĂŽtea clase, ĂŽn ultimii patru ani

Zece mii de elevi reprezintĂŁ diferenta dintre populatia scolarĂŁ ĂŽnregistratĂŁ ĂŽn Neamt acum patru ani si cea de acum. AdicĂŁ au fost ĂŽncuiate circa 400 de clase. „ScĂŁderea populatiei scolare a dus la diminuarea numĂŁrului de posturi/ norme ĂŽn judet si a avut si un impact negativ asupra realizĂŁrii unor norme si catedre didactice. Din acest motiv, a fost nevoie ca prin Programul de ÎnvĂŁtĂŁmĂŽnt Rural sĂŁ recurgem la conversie profesionalĂŁ, lucru realizat ĂŽn ultimii ani ĂŽn judetul Neamt de voie, de nevoie. SperĂŁm ca schimbarea politicii salariale practicate de angajatori sĂŁ ĂŽi determine pe nemteni sĂŁ vinĂŁ acasĂŁ, cu copiii, ori sĂŁ-si ĂŽntemeieze familii ĂŽn judet, astfel ĂŽncĂŽt populatia scolarĂŁ, care ĂŽn ultimii patru ani a scĂŁzut cu 10.000, sĂŁ creascĂŁ din nou“, a declarat inspectorul general Mihai LĂŁcĂŁtusu.
NumĂŁrul mic de elevi face ca, ĂŽn circa 600 de clase din scolile nemtene, efectivul sĂŁ fie mai mic decĂŽt prevĂŁd normativele, lucrĂŽndu-se cu 15-20 de copii. Un exemplu de unitate de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt ĂŽn care elevii se ĂŽmputineazĂŁ de la un an la altul este Scoala nr. 2 Piatra Neamt. „În acest an, terminĂŁ clasa a IV-a patru clase si vom intra ĂŽn clasa a V-a cu doar trei. Din start este afectat numĂŁrul de catedre. PĂŽnĂŁ acum mergeam cu sase-sapte clase pe nivel si acum avem cĂŽte cinci clase, doar la a II-a si a VI-a si cĂŽte patru clase la celelalte“, a declarat directoarea Ermilia ChirutĂŁ.

Mii de medii neĂŽncheiate sau de netrecere

La sfĂŽrsitul primului semestru al anului scolar ĂŽn curs, 2.623 de elevi din scoli primare, gimnaziale, licee si scoli de arte si meserii nu aveau situatia scolarĂŁ ĂŽncheiatĂŁ. Dintre acestia, pentru 180 nu au ĂŽncheiat situatiile ĂŽnvĂŁtĂŁtorii, iar pentru 559, dirigintii de la clasele V-VIII. La fel stĂŁ situatia ĂŽn cazul a 1.101 liceeni si 783 de elevi de la scoli de arte si meserii. Datele oferite de Inspectoratul Scolar aratĂŁ faptul cĂŁ ĂŽn vreme ce ĂŽn cazul a peste 2.500 de elevi nu se poate spune dacĂŁ au trecut de primul semestru sau nu, ei fiind cu situatia neĂŽncheiatĂŁ, pentru 13,5% din totalul celor ĂŽnscrisi la ĂŽnceputul anului n-a iesit medie de trecere. Procentul de promovabilitate la clasele mici este, pe semestrul I al anului ĂŽn curs, de 94,74%. La gimnaziu, promovabilitatea a fost de 89%, la liceu - de 78,28%, iar ĂŽn scolile de arte si meserii - de 60,94%. Per total, promovabilitatea ĂŽn scolile nemtene dupĂŁ primul semestru al anului scolar ĂŽn curs, ĂŽn judetul Neamt, este de 86,5%.

CASETA
Statistici sumbre

Conform statisticilor oficiale, în perioada 1980-1990, numãrul populatiei sub 15 ani a scãzut de la 5,9 milioane la 5,5 milioane. Aceastã tendintã a continuat si dupã 1990. În perioada de dupã recensãmîntul din anul 1992, reducerea medie anualã a populatiei tinere a fost de aproape 0,3 procente. Datoritã mentinerii fertilitãtii sub nivelul de înlocuire a generatiilor, populatia tînãrã va cunoaste o scãdere semnificativã în perioada 2003-2025, de la 3,6 milioane la 2,5 milioane persoane, ceea ce, într-o primã fazã se va repercuta asupra sistemului de învãtãmînt, dar ulterior va afecta piata muncii, iar într-o ultimã etapã raportul necesar pentru realizarea unui echilibru între vîrste, reflectat în mecanismele de functionare a sistemului de pensii.
Ponderea tinerilor în totalul populatiei se va diminua, la rîndul sãu, de la 16,7% la 13,1%. Populatia adultã din România va fi de 13,4 milioane persoane în 2025 (cu 1,6 milioane persoane mai putin decît în 2004). În schimb, ponderea populatiei vîrstnice va creste continuu. În perioada 2004-2025, cresterea populatiei vîrstnice va fi de aproximativ trei procente (de la 14,3% la 17,4%), iar ponderea tinerilor se va reduce de la 16,7% la 13,1%, ceea ce va duce la accentuarea gradului de îmbãtrînire demograficã a populatiei României. În perspectiva anului 2025 numãrul persoanelor vîrstnice îl va depãsi pe cel al tinerilor. Indicele de îmbãtrînire va fi mai mare decît 100 în majoritatea judetelor tãrii.
Datele statistice comparative cu tãrile membre ale Uniunii Europene ne oferã deocamdatã un usor avantaj. Populatia României are o medie ceva mai ridicatã pe grupele de vârstã foarte tinere si pe segmentul considerat activ, iar la grupa persoanelor vÎrstnice indicatorii sÎnt cu aproape douã puncte procentuale sub media tãrilor membre ale Uniunii Europene.
Nu acelasi lucru se poate spune despre rata ocupãrii prin raportare la celelalte tãri membre ale Uniunii Europene. Analiza indicatorilor privind structura ocupãrii fortei de muncã reflectã discrepante îngrijorãtoare. În loc sã se apropie de valorile Uniunii Europene, România înregistreazã o continuã scãdere a ocupãrii fortei de muncã, însotitã de cresterea populatiei inactive în vîrstã de muncã.
Tara noastrã se numãrã printre putinele tãri din Europa care a înregistrat un ritm negativ de crestere a ocupãrii, fiind întrecutã la acest indicator doar de Polonia, ceea ce face sã se situeze pe penultimul loc în clasamentul fãcut potrivit acestui criteriu. În timp ce media de crestere a ocupãrii în cele 25 de tãri membre ale Uniunii Europene a fost de 1%, România a cunoscut o scãdere continuã, media ajungînd la -2,6% în intervalul 1999 -2004. Ponderea populatiei inactive din totalul populatiei, în acest interval de timp, a fost în România de 62,9%, în timp ce media UE-15 a depãsit cu putin 50% (51,6%). Potrivit ultimului studiu Eurostat, în septembrie 2006, rata populatiei ocupate, la nivelul UE-27 era de 64,3%, cu 4,7% mai ridicatã decît cea înregistratã în România.
Rata de activitate a populatiei de 15 ani si peste a ĂŽnregistrat o evolutie descendentĂŁ ĂŽntre 1997-2002, scĂŁzĂŽnd de la 64,8% la 56,0%, evolutie si mai accentuatĂŁ ĂŽn anul 2005 (trimestrul IV): 55,5%.
O analizĂŁ a migratiei românesti ilustreazĂŁ faptul cĂŁ majoritatea provine din mediul rural si din orasele mici, de provincie. JumĂŁtate din numĂŁrul emigrantilor au vĂŽrste cuprinse ĂŽntre 26 si 39 ani. SĂŽnt persoane deja formate si cu un ĂŽnalt potential de muncĂŁ. VĂŽnĂŁtoarea de creiere a fĂŁcut sĂŁ creascĂŁ segmentul tinerilor absolventi de liceu si facultate (18-24 ani) la 14%. Oricum, aproape 90% dintre emigrantii români au studii profesionale, liceale si superioare. Datele diferĂŁ, ĂŽn functie de sursa de cercetare. În studiul de impact “Liberalizarea pietei muncii din România. OportunitĂŁti si riscuri”, realizat recent de oficiile de specialitate ale Ministerului Muncii SolidaritĂŁtii Sociale si Familiei, absolventii cu studii superioare reprezintĂŁ 10-12% din totalul emigrantilor legali. În statisticile publicate, tot la sfĂŽrsitul anului trecut, de Fundatia pentru o Societate DeschisĂŁ, ĂŽn cadrul studiului “Locuirea temporarĂŁ ĂŽn strĂŁinĂŁtate. Migratia economicĂŁ a românilor: 2002-2006”, ponderea este mai micĂŁ (7%), ĂŽn scĂŁdere cu 10 procente fatĂŁ de prima etapĂŁ a migrĂŁrilor, cea de dupĂŁ 1990. Putin relevante diferentele procentule dacĂŁ se iau ĂŽn calcul detaliile. Valorile sunt ĂŽn crestere pentru ingineri si arhitecti, urmati la micĂŁ distantĂŁ numericĂŁ de profesori si economisti, tehnicieni, medici si farmacisti. Specialistii de la Departamentul pentru MuncĂŁ ĂŽn StrĂŁinĂŁtate si Oficiul pentru Migratia Fortei de MuncĂŁ estimeazĂŁ cĂŁ o pondere ĂŽnsemnatĂŁ a emigrantilor cu studii primare sau gimnaziale o detin copiii si adolescentii care au plecat ĂŽmpreunĂŁ cu familia si care ĂŽsi vor definitiva educatia ĂŽn strĂŁinĂŁtate.
Îngrijorãtoare este însã tendinta de crestere a somajului în rîndul tinerilor, ceea ce contribuie la tensionarea situatiei de pe piata muncii. Incidenta somajului BIM de lungã duratã în rîndul tinerilor a crescut semnificativ, cu impact negativ în zona ruralã. Problema cea mai gravã, în acest moment, o constituie somajul de lungã duratã. Dupã nivelul de instruire, 33 % din totalul somerilor BIM provin din rîndul persoanelor cu pregãtire licealã. În totalul somerilor BIM, absolventii învãtãmântului universitar detin o pondere de numai 6,3%. Cifrele reale ar putea fi mult diferite, deoarece multi tineri din aceastã categorie refuzã sã se înregistreze la oficiile de somaj. Reprezentantii Ministerului Muncii apreciazã cã, între principalele cauze ale somajului în rândul tinerilor, cea mai importantã este necorelarea sistemului educational si al calificãrilor produse de învãtãmânt, cu cerintele pietei muncii.