Protestul mireselor
ÃŽn Bucuresti este anuntat un protest al mireselor. Din stirea cititã „pe repede“ de un crainic înteleg cã mai multe femei, tinere si mai putin tinere, îsi exprimã pe strãzile Capitalei nemultumirea cã sînt periodic cotonogite de soti. O statisticã întocmitã de nu stiu ce firmã de protejat „oame“ ne situeazã pe un loc fruntas în Europa în materie de violentã în familie. La mine la Sîngeru e unul bãtut sãptãmînal de nevastã, femeia alegînd momentele cînd omul ei e beat critã. Cînd sotul se descoperã a doua zi plin de cucuie, consoarta îi explicã seninã cã a cãzut si s-a lovit cu capul de pereti. Astept si un miting al bãrbatilor bãtuti de neveste. La Craiova, tot astãzi (joi, cînd notez aceste rînduri) politia anuntã o razie care angajeazã 500 de galonati pentru capturarea unor indivizi care au fãptuit acte violente. La Cluj, acum douã zile, suporterii echipei U, înarmati cu bîte si pietroaie, au încercat linsarea admiratorilor echipei CFR. Un tînãr poartã în mînã cu hotãrîre o bucatã de caldarîm cu care poti asasina nu doar un om ci o vitã. De altfel, ciomãgarul din rafinatul oras transilvan, model de viatã occidentalã pentru miticii din Regat, i-a rupt fata si spinarea unui cameraman al Jandarmeriei. Nici tinerii în uniformã, prevãzuti cu pulane de cauciuc, nu s-au lãsat mai prejos. Dãdeau cu sete mai ales în cei deja cãzuti. Eroisme în vreme de pace. ÃŽn Italia, un tînãr blond din Galati, frumos ca Adonis, sã-l pui în pozã si sã-l lipesti la ranã, a pisat cu ciocanul scãfîrlia italianului la care lucra, trecîndu-l pe lumea cealaltã. Isprava pãrîndu-i-se neterminatã, gãlãteanul a sufocat cu perna si consoarta italianului care îl angajase sã-i fie de sprijin în gospodãrie. Ca un fãcut, în Italia românii acoperã aproape zilnic pagina întîia a ziarelor cu fapte abominabile. Doi tineri români au jefuit cel mai vîrstnic prelat din lume, dupã ce duhovnicul îi tratase cu omenie. Un alt conational, de meserie peste, si-a corectat sclava de 19 ani cu pumnii pentru cã venea noaptea acasã prea devreme si ca atare producea putin. Corectia, extrem de violentã, a trecut-o pe nefericitã Stixul. La Cluj, spuneam, imaginile confruntãrilor stradale au fost cumplite si neasteptate pentru un oras locuit îndeobste de ardeleni, adicã de cei pe care îi punem în bancuri pentru calmul lor proverbial. Violenta, sãlbãticia acoperã România? Ce se petrece cu noi? Am urmãrit meciul decisiv al finalului de campionat de fotbal. Pînã la un punct, rivalitatea dintre cele douã echipe clujene pãrea explicabilã. Una picase deja în divizia secundã, alta avea sansa de a dobîndi titlul de campioanã. Prima nu mai avea ce pierde. Cea de-a doua putea aduce municipiului de pe Somes un titlu pe care nu l-a avut niciodatã. Mîndria, pînã la urmã, aureola Clujul în întregime. De unde atîta îndîrjire vecinã cu ura? Mi-a atras atentia costumul de papitoi pus la patru ace al antrenorului echipei Universitatea Cluj si mai ales agitatia lui istericã, gata sã-l ducã la o crizã de apoplexie. Am înteles cã îl cheamã Mezaros. Posibila explicatie au dat-o seara jurnalistii, citînd surse ale procuraturii. Din cei 1,7 milioane euro care asteptau într-un diplomat vis-à-vis de stadion, cicã 500.000 euro erau pentru antrenor. Sã explice asta violenta numitului Mezaros, gata la un moment dat sã intre pe stadion si sã-l strîngã de gît în direct pe arbitrul care dictase corect un 11 metri? Violentã, violentã, violentã. Azi, în Bucuresti, protesteazã miresele. Mîine, poate, mirii. Si copiii ar avea dreptul sã-si strige nemultumirile pentru umilinte, bãtãi, pentru sãrãcie. ÃŽntre timp viata politicã de la Bucuresti si din tarã curge normal. Presedintele viziteazã poduri pe care nu le-a fãcut, vezi Doamne, adversarul politic Orban, actual ministru al transporturilor. Criticîndu-l, domnul Bãsescu uitã cã a fost si el de cinci ori ministru al transporturilor iar acele poduri existau, în aceeasi stare de paraginã si în vremea lui. ÃŽn politicã demagogia este o calitate obligatorie. Altfel nu ajungi mare. Despre violentã ce sã mai vorbim! Ea urcã pînã-n Parlament si chiar mai sus, pînã-n dealul Cotrocenilor.
|
Autentificare
