„MÃGARUL“ CARE A IGNORAT-O PE ELENA CEAUSESCU

• pietreanul Vasile Rusu a fost protagonistul unei ĂŽntĂŽmplĂŁri care putea sĂŁ-l coste mult • ĂŽn perioada ĂŽn care a lucrat la SĂŁvinesti, a primit-o pe „tovarĂŁsa“ Elena Ceausescu asezat pe scaun si cu spatele • nu din purĂŁ impolitete, ci pentru cĂŁ supraveghea o instalatie cu un grad ridicat de periculozitate, abia pusĂŁ ĂŽn functiune • vĂŁzĂŽndu-l, aceasta a ĂŽntrebat: „Cu mĂŁgarul ĂŁsta ce-i?“ • dar, spunĂŽndu-i-se cĂŁ este vorba despre o zonĂŁ periculoasĂŁ, a plecat ĂŽn foarte scurt timp • de atunci, ĂŽnsĂŁ, toti colegii sĂŁi i-au spus „mĂŁgarule“ •

Despre Vasile Rusu, pietrean de origine, se poate spune cĂŁ este un om cu o viatĂŁ neobisnuitĂŁ, un om care, la cei 67 de ani bĂŁtuti pe muchie, duce cu sine un bagaj greu de amintiri, dar si multĂŁ tristete. Mai ales aceea de a nu mai avea pe nimeni apropiat care sĂŁ ĂŽl ĂŽntrebe de sĂŁnĂŁtate. Din „praful“ anilor ce i s-a asternut pe gĂŽnduri, ĂŽnsĂŁ, rĂŁzbate o ĂŽntĂŽmplare care, multĂŁ vreme, i-a marcat existenta. Si anume ĂŽntĂŽlnirea de „gradul zero“ cu prima doamnĂŁ a fostului dictator comunist, Elena Ceausescu, din care a scĂŁpat „ca prin urechile acului“. L-am gĂŁsit stĂŽnd ĂŽntr-un scaun cu rotile, pe veranda Locuintei Protejate „AcasĂŁ“ din comuna Trifesti, scrutĂŽnd cu privirea trecĂŁtorii, ĂŽn timp ce savura o tigarĂŁ. Tintuit ĂŽn „scaunul umblĂŁtor“, dupĂŁ ce a rĂŁmas fĂŁrĂŁ piciorul drept, bĂŁtrĂŽnelul de 67 de ani este o fire deschisĂŁ, dispusĂŁ oricĂŽnd sĂŁ ĂŽsi deschidĂŁ sufletul. Nu are cui, decĂŽt strĂŁinilor, pentru cĂŁ rudele l-au „condamnat“ la uitare. Asa cĂŁ dialogul s-a ĂŽnchegat rapid si, auzind cĂŁ aflaserĂŁm cĂŽte ceva despre el, s-a apucat sĂŁ depene ĂŽntĂŽmplarea care i-a marcat o bunĂŁ perioadĂŁ din viatĂŁ. AruncĂŽnd ĂŽn rĂŁstimpuri privirea ĂŽn sus, ca dupĂŁ gĂŽnduri ce se ĂŽncĂŁpĂŁtĂŽnau sĂŁ nu-i revinĂŁ ĂŽn minte, Vasile Rusu a povestit cum a devenit el, fĂŁrĂŁ sĂŁ vrea, „mĂŁgarul“ fostei Platforme Chimice SĂŁvinesti. „Era prin 1979. Eu lucram la panoul principal de comandĂŁ «LactamĂŁ 4» de la combinat, pe o instalatie care abia fusese pusĂŁ ĂŽn functie. Tocmai atunci s-a anuntat vizita «tovarĂŁsilor», eu primind ordin de la directorul Momanu sĂŁ opresc temporar fluxul, pentru cĂŁ altfel risca sĂŁ bubuie totul ĂŽn jur. Si, uite-asa, a venit Elena Ceausescu ĂŽn inspectie ĂŽn zona noastrĂŁ, toatĂŁ lumea fiind aliniatĂŁ ĂŽn pozitie de drepti ĂŽn fata sa. Doar eu, dupĂŁ cum ĂŽmi spusese seful, stĂŁteam pe un scaun, cu spatele. A ĂŽntrebat: «Cu mĂŁgarul ĂŁsta ce-i?». Specialistii i-au explicat atunci cĂŁ este o zonĂŁ periculoasĂŁ. Auzind asta, a mai aruncat ochii o datĂŁ prin halĂŁ si a zbughit-o. Se temea“, ne-a spus Vasile Rusu. DupĂŁ aceastĂŁ ĂŽntĂŽmplare, care ar fi putut sĂŁ ĂŽl coste mult, nu a primit nici un fel de repros de la sefi, numai cĂŁ toatĂŁ lumea din combinat a ĂŽnceput sĂŁ ĂŽl porecleascĂŁ „mĂŁgarule“.

O poveste tristĂŁ

Vasile Rusu, ajuns sĂŁ trĂŁiascĂŁ prin ajutorul statului, dupĂŁ ce a fost lovit de boalĂŁ si nu a mai avut unde sĂŁ stea, priveste ĂŽn urmĂŁ, la cei 67 de ani trecuti, cu nostalgie, regret, dar si cu mĂŽndrie. A crescut fĂŁrĂŁ tatĂŁ, de la vĂŽrsta de patru ani, fiind nevoit sĂŁ se angajeze cĂŽnd ĂŽncĂŁ nu avea anii buletinului. „Un unchi al meu era unul dintre cei mai cunoscuti fotografi din Piatra Neamt, avĂŽnd atelierul lĂŽngĂŁ Biserica SfĂŽntul Ioan. Cu ajutorul lui, ĂŽn conditiile ĂŽn care mama era doar o legĂŁtoare la Fabrica de HĂŽrtie «Comuna din Paris», am fĂŁcut cursuri la Brasov, la Scoala de librari de pe lĂŽngĂŁ Consiliul de Ministri, iar apoi m-am angajat, la vĂŽrsta de 13 ani. Am lucrat toatĂŁ viata si nu mi-a fost deloc usor. M-am pensionat ĂŽn 2000, dar am avut probleme mari de sĂŁnĂŁtate, doctorii trebuind sĂŁ-mi amputeze piciorul drept, gangrenat de la o degerĂŁturĂŁ, dupĂŁ ce m-au tinut vreo trei sĂŁptĂŁmĂŽni degeaba prin spitale“, a mai povestit Vasile Rusu, care de 11 ani aflat ĂŽn grija autoritĂŁtilor. În viatĂŁ nu a avut parte de prea multĂŁ fericire, dovadĂŁ fiind, acum, cĂŁ nu are pe nimeni sĂŁ-l „caute“. „Am un fecior, ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 40 de ani. A provenit din prima mea cĂŁsĂŁtorie, relatie care nu a durat decĂŽt o jumĂŁtate de an, drept pentru care nu eram lĂŽngĂŁ el cĂŽnd s-a nĂŁscut, iar maicĂŁ-sa i-a interzis sĂŁ aibĂŁ legĂŁturi cu mine. Am auzit de el cĂŁ a lucrat ca inginer la turnurile de control ale aeroporturilor din BacĂŁu si Arad, iar acum ar fi pe la Jandarmerie ĂŽn BacĂŁu. Nu cred cĂŁ stie de mine si cĂŁ ar vrea sĂŁ mĂŁ vadĂŁ“, a mai spus bĂŁtrĂŽnul, cu un fel de resemnare ĂŽn glas, frĂŁmĂŽntĂŽnd ĂŽn mĂŽini ultima carte pe care s-a apucat sĂŁ o citeascĂŁ, ĂŽnvelitĂŁ ĂŽngrijit ĂŽntr-o copertĂŁ improvizatĂŁ dintr-un ziar sportiv. Acesta ĂŽsi duce zilele linistit, alĂŁturi de alti nouĂŁ locatari ai centrului din Trifesti. Priveste adesea spre poartĂŁ, poate-poate va veni cineva apropiat ĂŽn vizitĂŁ, ori va primi vreo veste de la rude.