Votul si „cinzeaca“, la Giulesti
• lehamitea a fost cuvîntul de ordine în cãtunele judetului, la alegeri asta au constatat reporterii Monitorul la Giulesti, comuna Secuieni • oamenii s-au arãtat mai mult preocupati de agriculturã, decît de soarta comunitãtii în urmãtorii ani • altii au afirmat cã ar merge la vot dacã ar avea un motiv cîtusi de mic, gen o „cinzeacã“ • Alegerile locale nu mai constituie de mult o preocupare importantã pentru multi dintre sãtenii unor cãtune aflate departe de civilizatie, acestia tinzînd sã devinã cei mai „pragmatici“ în ceea ce priveste „binele“ fãcut atunci cînd se duc sã punã stampila. Obisnuiti sã nu astepte nimic de la nimeni si sã obtinã totul cu sudoarea fruntii, acesti oameni au un mod de gîndire aparte, multi dintre ei fiind dispusi sã dea votul celui care „oferã ceva“. Un exemplu elocvent am gãsit în satul Giulesti, comuna Secuieni, un loc uitat de lume, în care, pentru a ajunge, trebuie sã treci mai multe „hopuri“. Asfaltul a tinut doar pînã la o intersectia din satul Butnãresti. Cei un milion de euro dati de europeni pe proiect au fost folositi destul de eficient. Apoi, dupã intersectie, drumul spre cãtunul Giulesti a devenit un calvar. Ploile recent cãzute au sãpat santuri adînci în calea de rulare, iar pietrisul, atît cît a fost împrãstiat, s-a adunat în aceste adîncituri. Pentru orice conducãtor auto acel drum poate fi un test de andurantã. Pe o ulitã îngustã, undeva, pe un dîmb, este scoala din Giulesti, „gazdã“ a sectiei de votare pentru un numãr de 242 de alegãtori înscrisi pe listele din localitate si cãtunele Bogzesti si Prãjesti. La usã, un angajat al Jandarmeriei veghea la bunul mers al turului de scrutin. ÃŽn sectie, doar membrii comisiei si un observator. Nici picior de elector. Presedintele sectiei, Nicolae Brînzea, a motivat cã oamenii ar putea veni la vot abia dupã slujba de dimineatã.
Navetistii... scrutinului
Pînã la ora 11, la urne s-au prezentat doar 28 de femei si bãrbati. Opt dintre acestia au strãbãtut circa opt kilometri, din satul Prãjesti, pentru a-si exercita dreptul de a alege. „ÃŽn satul Prãjesti sînt circa 160 de locuitori, la 151 de gospodãrii. Este un sat îmbãtrînit, tineretul fiind plecat la muncã în strãinãtate. Din totalul listelor de vot, la închiderea urnelor ar putea fi înregistrat un procent de circa 40%, asa dupã cum a fost si în ceilalti ani electorali“, a declarat Lenuta Bejenaru, loctiitor al presedintelui sectiei de votare din Giulesti. Gheorghe Grigoras, un gospodar din cãtunul Prãjesti, a precizat cã, dacã în ultimii ani comuna ar fi fost condusã de un primar mai bun, alta ar fi fost si soarta satului în care s-a nãscut si a crescut. „Nimãnui nu i-a pãsat cã scoala si grãdinita din Prãjesti s-au risipit de ani buni. Drumurile din sat sînt la pãmînt. Avem un sat mic, însã s-a distrus totul. De aceea, de aceastã datã am votat schimbarea. Sper ca noul primar sã facã mai multã treabã, în folosul oamenilor, nu al sãu personal, ca pînã acum“, a declarat Gheorghe Grigoras. Necãjit, omul în vîrstã de 57 de ani a precizat cã atît lui, cît si sotiei i s-au refuzat cererile de acordare de ajutor social. Candidatul PNL la functia de primar, Vasile Ivancea, a pãsit în sectia de votare din Giulesti pentru a verifica cît de corect se desfãsoarã procesul de votare. Nicolae Brînzea a mentionat cã în satele Bogzesti si Prãjesti, la circa 260 de locuitori, au mai rãmas în zonã, la casa pãrinteascã, doar 15-20 de tineri. Apoi, am aflat cã scoala din Giulesti tine cursuri doar pentru sapte elevi de clasele I-IV.
„Dacã dau ceva, mã duc la vot!“
Doi localnici din Giulesti, bine „înfierbîntati“, discutau amical probleme „de-ale lor“, pe ulita satului. Au salutat cu politete si au precizat, supãrati, cã au fost nevoiti sã meargã tocmai la crîsmã în Butnãresti, sã cumpere ceva „combustibil intern“, din cauzã cã în Giulesti nu existã nici o „bombã“ deschisã. Unul dintre acestia s-a recomandat ca fiind „Cornel si atît“. „La vot m-as duce, dacã as sti cã dau «Ã£ia» ceva cît de putin, «una micã». Nu meritã nici unul votul nostru!“, a declarat gospodarul. Interesul scãzut pentru alegeri s-a putut constata si din atitudinea oamenilor. De exemplu, pe terasa birtului din Butnãresti erau dezbãtute probleme de agriculturã. Gospodarii se arãtau mult mai interesati sã stie dacã în viile acestora vor avea suficienti struguri pentru a face vinul care sã-i „întoarcã de la crîsmã“.
|